ION – BLESTEMUL PĂMÂNTULUI (1980) – film dramă online

Regie: Mircea Mureșan
Distribuție: Șerban Ionescu, Ioana Crăciunescu, Sorina Stănculescu, Valentin Teodosiu, Petre Gheorghiu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Tamara Buciuceanu, Catrinel Dumitrescu, Rodica Negrea, Romeo Pop, Leopoldina Bălănuță, Ion Hidisan, Valeria Seciu, Costel Constrantin, Petre Lupu, Ferenc Fabian
Scenariu: Titus Popovici, Liviu Rebreanu (roman)
Producător: Dumitru Tofan
Imagine: Ion Marinescu
Montaj: Elena Pantazică
Sunet: Nicolae Ciolcă
Muzică: Gheorghe Zamfir
An: 1980
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă
Durată: 107 minute

44,273 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Ion, un țăran sărac din satul Pripas, vrea să intre în rândul celor bogați. Planul său este de a-l sili pe Vasile Baciu, unul dintre bogătașii satului, să i-o dea de soție pe fiica sa, Ana și mai ales zestrea ei, pământul cuvenit fetei. Ana rămâne însărcinată. În același timp, Ion e îndrăgostit de Florica, o fată frumoasă şi săracă.

Ion ar dori și zestrea Anei, și iubirea Floricăi. Până la urmă, Ion se căsătorește cu Ana care, disprețuită de toți, se va sinucide, iar Florica se căsătorește cu un fecior bogat, Gheorghe Buluc, pe care însă nu-l iubește. Ion, încercând într-o noapte să se strecoare în patul ei, va cădea răpus de loviturile lui Gheorghe.

PREMII

• 1980- ACIN – Premiul special al juriului (Mircea Mureşan, Titus Popovici)
• 1980 – ACIN – Premiul pentru imagine (Ion Marinescu)
• 1980 – ACIN – Premiul pentru interpretare feminină (Ioana Crăciunescu)
• 1980 – ACIN – Diplomă de onoare pentru interpretare (Şerban Ionescu)

FESTIVALURI

• 1981 – Festivalul Filmului Internaţional de la New Delhi

APRECIERI CRITICE:

„Traiectoriile personajelor se înscriu și se topesc într-o frescă lucrată cu simțul măsurii, cu accentele atenuate sau reliefate într-o remarcabilă fluență.” – Valerian Sava, revista „Cinema”, 4 aprilie 1980

„Titus Popovici şi Mircea Mureşan au descoperit în romanul «Ion», dincolo de factura realistă şi de substanţa psihologică a textului, structuri şi rezonanţe de epopee populară, turnându-i materia într-o formă care împrumută şi distilează armonic, înno­bilându-le, mijloace ale supraproducţiei şi ale serialului de televiziune.” – Valerian Sava, revista „Cinema”, 4 aprilie 1980

„(Filmul) năzuiește lucid către dimensiuni de frescă. Regizorul Mircea Mureșan încearcă, să integreze într-o structură și patetismul auster (demonstrat în «Răscoala»), și tonul baladesc (adoptat în «Baltagul»), și notațiile reunind sugestiile de atmosferă cu cele portretistice.” – Ioana Creangă, România Literară nr. 16, 17 aprilie 1980

„Tocmindu-se aprig pentru zestrea Anei lui Baciu, sărăntocul Ion al Glanetaşului e, de fapt, îndrăgostit de Florica.” – Tudor Caranfil, „Dicţionar universal de filme”, 2008

„Ecranizare fidelă spiritului romanului lui Rebreanu, filmul este creația unui bun meseriaș, care știe să mizansceneze eficient momentele importante ale plotului, precum înfruntarea de la horă sau seducerea Anei de către Ion, dar și să imprime filmului un ritm susținut sau să păstreze tensiunea în secvențele de aparentă acalmie. Antologică este, de pildă, scena de la moară, în care Vasile realizează că Ana a rămas gravidă nu cu Gheorghe, cum crezuse, ci cu Ion, iar vuietul mecanismului, care devine dominant pe coloana sonoră, rezonează cu tulburarea tatălui deziluzionat.” – Mihai Fulger, cinepub.ro

TRIVIA:

• Filmul este realizat în 2 serii „autonome”: „Blestemul pământului” și „Blestemul iubirii”.
• În 1980 s-a realizat şi un serial TV în cinci episoade, intitulat „Ion”, prin remontarea materialului filmat și adăugarea unor secvențe noi.
• În 1984 s-a realizat o versiune scurtă a filmului (în 11 acte) pentru a fi difuzată în America.
• Despre procesul premergăror realizării filmului, regizorul Mircea Mureșan declara, pentru publicația „Weekend Adevărul”: „Romanul «Ion» al lui Rebreanu mă obseda de ceva vreme. Încă din anii când realizam «Răscoala», dacă nu mai de demult, din vremurile şcolare când idealurile şi iluziile mă îndemnau să cred că eu voi fi acela care îl va ecraniza în întregime pe Rebreanu. Se mai schimbaseră şefii de redacţie. Vasile Nicolescu – Bazil îmi spune, după ce-i prezint proiectul: «Mircea, dragă, vii şi tu acum cu setea ţăranului pentru pământ?! Acum, colectivizarea, cu planul măreţ al societăţii multilateral dezvoltate?!» Am încercat o ultimă carte, la o minte mai luminată din Comitetul Central, Cornel Burtică. Am povestit de una, de alta, până m-a întrebat: «Acum ce lucrezi?» Păi, i-am zis, eu de ceva ani aş vrea să fac «Ion»…«Şi de ce nu-l faci?!», a sunat replica lui, spre iluminarea mea. I-am răspuns că l-aş face, dar cei de la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste nu vor să-l includă în plan. «Spune-le că l-am inclus eu». Şi aşa a fost să fie! Bazil m-a întâmpinat la redacţie: «Proiectul este inclus în plan. Să ştii, Mircea, nu din obedienţă l-am înscris, eu cred într-o asemenea lucrare…». L-am anunţat şi pe Titus Popovici, care ezitase înainte să se apuce de scris scenariul”.
• În epocă ajunsese bine cunoscut conflictul dintre scenaristul filmului, Titus Popovici (membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român) şi Ilie Rădulescu (secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român) care, prin Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, tergiversa apariţia filmului pe ecrane, deoarece autorul scenariului şi regizorul nu doreau să accepte modificările cerute de Comisia Ideologică, precum eliminarea fețelor bisericești din film.
• „Ion” a intrat în producţie la 5 aprilie 1978, iar filmările, care au avut loc în special în satul Fântânele din judeţul Sibiu, s-au terminat la 9 februarie 1979
• Cheltuielile de producţie au totalizat 8.279.000 de lei.
• Premiera a avut loc la cinematograful „Patria”, pe 14 aprilie 1980, iar filmul a fost vizionat de 3.469.709 de spectatori în cinematografele din România.
• Deşi fusese înscris la preselecţia Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, filmul n-a mai putut ajunge pe Croazetă, din cauza problemelor cunoscute. Totuşi, el a fost prezentat într-un turneu la Moscova, Tallin şi Sankt Petersburg, dar şi în îndepărtata şi exotica Indie.

REPLICI:

• „Cine s-a găsit să-mi poruncească mie… al Glanetașului!” – Gheorghe (Valentin Teodosiu)
• „Se bate Ion cu Gheorghe!” – Săteni
• „Muncim, ce să facem. Că de aia ne-a lăsat Dumnezeu pe curba asta de Pământ.” – Ion (Șerban Ionescu)
• „Tu, proasta pământului, crezi că după tine umblă? Sau după averea pentru care am muncit atâta?” – Vasile Baciu (Petrică Gheorghiu)
• „Te tai în bucăți decât să ajungi bătaia de joc a Glanetașilor.” – Vasile Baciu (Petrică Gheorghiu)
• „Toate astea nu fac nici cât o ceapă degerată.” – Ion (Șerban Ionescu)
• „Noi am avut 5 (copii), dar bunul Dumnezeu ni-i i-a lăsat doar pe aceștia 3.” – Maria Herdelea (Tamara Buciuceanu)
• „Domnule învățător, să nu mă lași. Dumneata ai știință multă.” – Ion (Șerban Ionescu)
• „Spune-mi că-ți sunt dragă.” – Ana (Ioana Crăciunescu)
• „Oricând ai nevoie de un sfat, de un sprijin, casa Domnului îți e deschisă.” – Preotul Belgiuc (Ion Besoiu)
• „Lasă s-o bată, că așa i se cuvine.” – Ion (Șerban Ionescu)

ARTICOLE:

• Ion: Blestemul Iubirii, Blestemul Pământului – tvr.ro
• Filmul „Ion” în exotica Indie: Apreciat de Indira Ghandi, desfiinţat de o cronică ce-l vedea ca fiind „unul dintre acele filme cu sex violent, de care ne-am săturat… ” – adevarul.ro
• „Blestemul pământului, blestemul iubirii” – aarc.ro
• „Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii”: Evenimentul dorit – cronică de film – aarc.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.