HOREA (1984) – film istoric online

Regie: Mircea Mureșan
Distribuție: Ovidiu Iuliu Moldovan, Șerban Ionescu, Dan Săndulescu, Radu Beligan, Mircea Albulescu, Enikö Szilágy, Ion Besoiu, Petrică Gheorghiu, Florin Chiriac, Siegfried Siegmund, Alexandru Repan, Mircea Diaconu, Nicolae Albani, Zoltán Vadász, Mircea Hindoreanu, Costel Rădulescu
Scenariu: Titus Popovici
Producător: Radu Stegăroiu, Vily Auerbach, Lucian Dante Gologan
Imagine: Vivi Drăgan Vasile
Montaj: Elena Pantazică
Sunet: Nicolae Ciolca
Muzică: Tiberiu Olah
An: 1984
Categorie: Lungmetraj
Gen: Film istoric
Durată: 122 minute

87,284 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Filmul este o evocare cinematografică a Răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, acțiunea petrecându-se în Transilvania secolului al XVIII-lea. Conduși de Horea, Cloșca și Crișan, țăranii se răscoală împotriva nobililor locali, care ajung să ceară ajutorul armatei austriece. Dar și Horea se duce la Viena, să vorbească cu împăratul Iosif al II-lea, de la care primește asigurări că va veghea pentru o rezolvare pașnică a conflictului. Lucrurile iau o întorsătură dură când autoritățile pun o recompensă pentru prinderea capilor răscoalei.

FESTIVALURI:

• 1984 – ACIN – Marele Premiu. Premiul pentru scenariu (Titus Popovici).
• 1984 – ACIN – Premiul pentru interpretare masculina (Ovidiu Iuliu Moldovan, Radu Beligan).
• 1984 – ACIN – Premiul pentru decoruri (Marcel Bogos).
• 1984 – ACIN – Premiul pentru muzica (Tiberiu Olah)

APRECIERI CRITICE:

„Într-unul dintre cele mai solide şi originale scenarii ale sale, Titus Popovici părăseşte calea clasicei reconstituiri de tip frescă a evenimentelor, orchestrând un minuțios studiu de psihologie individuală şi colectivă, duel între semeția deşartă a nemeşilor şi măreția celor care fac istorie instinctual” – Tudor Caranfil, Dicționar de filme româneşti, ed. a II-a, Bucureşti, Ed. Litera Internațional, 2003, p. 100-101

„Figura lui Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan) capătă proporții de-a dreptul hristice. În prima parte a filmului avem șansa subțire de a-l vedea acționând ca lider uman al unei mișcări populare. Destul de repede însă, de parcă conștient de menirea sa, Horea e cuprins de o aură metafizică. Apare în tot felul de instanțe și livrează oamenilor, inclusiv fiului său care-l jelește premeditat, câte o pildă. Odată capturat, Horea își intră complet în postura de miel sacrificat al revoltei.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

„Frecventele salturi în timp, de la acțiune prezentă la momente ce au loc în paralel (sau nu), la flashback-uri și tot așa, produc buimăceală gratuită față de desfășurarea arcului poveștii. Nici în interiorul secvențelor tensiunile dramatice nu au prea mult spor. Momentele arată bine pe hârtie, dar sunt fușerite.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

„Sadismul țăranilor, prezent în cea de-a doua parte a filmului (în cadrul relatării bufonice a poetașului interpretat de Mircea Diaconu) are și ea un sâmbure de appeal — cineva și-ar putea imagina un „Salò” în Transilvania secolului XVIII. Însă filmul lui Mureșan nu are timp de a se preocupa în profunzime de elementele puse pe masă — straniu, mai ales pentru că acestea nu sunt foarte multe.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

„(…) ambițioasă frescă istorică realizată de Mureșan în 1984.” – Dinu Ioan Nicula, revistaculturala.ro

TRIVIA:

• Mircea Mureşan a rămas definitiv în memoria cinefililor datorită serialului „Toate pânzele sus“, care a încântat copilăria şi adolescenţa multor generaţii. Totuşi, creaţia sa reprezentativă este, fără doar şi poate, ecranizarea romanului „Răscoala“, al lui Liviu Rebreanu, prin intermediul căreia a intrat pe lista scurtă a cineaştilor români premiaţi la Cannes.
• Regizorul a terminat Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în anul 1955, fiind angajat imediat în cadrul Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, ca asistent regie.
• Despre procesul de realizare al filmului, regizorul povestea: „După ce terminase seria «Ardelenilor», subiecte cu succes la public, Titus Popovici luase o pauză. Eu invocasem încă de câţiva ani datoria noastră ardelenească să-i cinstim în filme pe Avram Iancu şi pe Horea. Pentru că în toamna lui 1984 se împlineau 200 de ani de la răscoala lui Horea, am început o vastă documentare împreună cu Titus, inclusiv la muzeele de istorie din Budapesta. Căutam pentru scenariu o formulă narativă potrivită unui eveniment istoric de amploarea răscoalei din 1784, dar nu e lega nimic… Atunci am convenit să deschidem naraţiunea cu un efect «ex-abrupto» la Viena, localizare şi la curtea imperială. Titus, cu talentul şi dexteritatea lui, a terminat scenariul spre finele anului 1982, eliminând multiple personaje secundare şi subliniind rolul lui Iancovich. S-a aprobat fără mari comentarii. Am scris decupajul regizoral şi în februarie 1983 am intrat în producţie”.
• Au beneficiat de o sumă foarte mică pentru producerea unui film de o astfel de anvergură (9 milioane de lei), motiv pentru care însuși scenaristul filmului, Titus Popovici, a sponsorizat cadrele filmate de Vivi Drăgan Vasile care alcătuiesc pregenericul peliculei.
• Interioarele au fost filmate la Buftea şi la Palatul Cercului Militar Naţional, adaptat ca să semene cu Palatul Imperial Schönbrunn din Viena. Exterioarele le-am filmat în special în judeţele Alba şi Sibiu, iar ţăranii au acoperit în mare parte necesarul de figuraţie.
• Premiera filmului a avut loc la „Patria“, iar în februarie 1985, cu ocazia împlinirii a două secole de la execuţie, s-a organizat o nouă proiecţie de gală, la Sala Palatului din Capitală. „Sala a fost arhiplină. Îmi amintesc reacţia de la scena în care Horea, deţinut în subteranele cetăţii din Alba Iulia, discuta cu fiul său. «Tată, am vrut să te împuşc, să scapi de chinurile care te aşteaptă» «Nu fiule, să n-o faci…Eu vreau să-mi împlinesc soarta…Voi, de-acum încolo, doar să mă pomeniţi uneori, dar nu prea des..» «De ce nu prea des, tată?» «Să nu se ieftinească…» La finalul acestor replici, s-a iscat rumoare în sală…Sigur, ultima replică a lui Horea e la fel de valabilă şi în zilele noastre“. (Mircea Mureșan)
• Despre rolul rău în film (Horea), Ovidiu Iuliu Moldovan mărturisea: „L-am iubit pe Horea pentru că a reprezentat o personalitate emblematică pentru istoria Transilvaniei. Pentru mine e cu atât mai important ţinând cont că tatăl meu, Iuliu Moldovan, a fost unul dintre martirii transilvăneni, adică unul din cei 40 de români care, împreuna cu 130 de evrei, au fost împuşcaţi în 1944 de către trupele de ocupaţie horthyste.”

REPLICI:

• „Trebuie prinși conducătorii!” – Iancovich (Radu Beligan)
• „Respect. Îl consider (pe Horea) un brav ostaș. – Xaverius Vaida (Mircea Albulescu)
• „Veți merge cu mine la Deva. Acolo vi se va spune porunca împăratului” – Xaverius Vaida (Mircea Albulescu)
• „Dintre noi n-a păcătuit nimeni, numai dacă e păcat să-ți cauți dreptate.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Cu oastea împărătească nu ne putem bate. Deocamdată.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Fiule, cine știe dacă noi doi vom mai sta vreodată la masă, să ne cinstim unul pe altul.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Eu n-am poruncit nimic, voi ați strigat. Omoară-i. Începe cu pruncii.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Am să fiu de față și când ai să mori.” – Agnes (Enikö Szilágy)
• „Vine furia cea sacră, eternă!” – Kendy (Mircea Diaconu)
• „Acest naiv Horea cere ca nobilimea să nu mai fie.” – Iancovich (Radu Beligan)
• „Horea avea o noblețe misterioasă… a unui fel de justiții imanente.” – Kendy (Mircea Diaconu)
• „Nobilii din comitat să jure pe cruce cu toate odraslele lor!” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Să nu mai fie iobăgime! Nobilime să nu mai fie! Care, pe unde poate, să-și găsească o slujbă și din aceea să trăiască!” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Așa m-ai cunoscut tu pe mine, că mi-e teamă de chinuri? Eu de chinuri nu mă tem; altfel nu m-ar mai fi prins viu.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Eu când am sculat oameni, am bătut palma și cu moartea.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Să țineți de viață cu dinții, ca lupul de pradă. Să vă trageți pe brânci, să răbdați de foame, pruncii să-i dați la școli.” – Horea (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Dreptatea nu se câștigă cu prădăciuni și omoruri.” – Iancovich (Radu Beligan)

ARTICOLE:

• Din culisele cinematografiei. Mircea Mureșan și secretele filmului „Horea” – adevarul.ro
• Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan – filmedocumentare.com
• Ovidiu Iuliu Moldovan într-un rol memorabil al carierei sale: „Horea” – tvr.ro
• Un adept al ecranizării: Mircea Mureșan – revista culturala.ro
• A murit Mircea Mureșan, regizorul serialului „Toate pânzele sus!” – historia.ro
• Mircea Mureșan. O personalitate a cinematografiei românești – independentaromana.ro
• Mircea Mureșan: Un mic portret, pentru un om mare – revistacariere.ro
• Regizorul Mircea Mureșan a murit (biografie) – agerpres.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.