RĂSCOALA (1965) – film dramă online

Regie: Mircea Mureșan
Distribuție: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Emil Botta, Ion Besoiu, Constantin Codrescu, Ana Felicia Chiriță, George Aurelian, Gheorghe Trestian, Val Săndulescu, Sandu Sticlaru, Ernest Maftei, Colea Răutu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Marga Anghelescu, Cristina Tacoi, Gheorghe Cozorici, Constantin Lungeanu
Scenariu: Mircea Mureșan, Petre Sălcudeanu, Liviu Rebreanu (roman)
Producător: Nicolae Codrescu
Imagine: Nicu Stan
Montaj: Eugenia Gorovei
Sunet: Anușavan Salamanian
Muzică: Tiberiu Olah
An: 1965
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă
Durată: 93 minute

61,962 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Prin intermediul personajului țăranului Petre Petre (Ilarion Ciobanu), eroul principal al cunoscutului roman scris de Liviu Rebreanu, sunt relatate evenimentele din timpul Răscoalei din 1907, de la declanșare și până la înăbușirea ei.

PREMII:

• 1966 – Festivalul Internațional de film de la Cannes – Premiul „Opera Prima” pentru debut
• 1966 – Festivalul național al filmului de la Mamaia – Premiul pentru regie
• 1966 – Festivalul național al filmului de la Mamaia – Premiul pentru muzică
• 1966 – Festivalul național al filmului de la Mamaia – Premiul pentru interpretare masculină (Ilarion Ciobanu)

FESTIVALURI:

• 1966 – Festivalul Internațional de film de la Cannes – Nominalizare pentru „Palme d’Or”

APRECIERI CRITICE:

„Ilarion Ciobanu îl întruchipează pe Petre, matur și sobru, deplin stăpân pe mijloacele sale, stăruitor în priviri, ponderat în mișcare, plămădit parcă din lut și piatră.” – Mircea Muresan, „Contemporanul”

„Grigore soseşte la moşia tatălui său de la Amara, însoţit de avocatul liberal Baloleanu, într-un climat tulbure de violenţă şi mânie abia stăvilite. În vreme ce la conac se sărbătoreşte Crăciunul, ţăranii cer pământ. Moşierul le răspunde cu arma, iar mulţimea îl ucide pe loc şi incendiază conacul. Baloleanu va conduce personal represiunea, uitând de liberalismul său.” – Tudor Caranfil, „Dicționar universal de film”

„Îmi apare trupul gol al Nadinei, interpretată de Adriana Bogdan, alergând pe o ţarină, în scena violului, superb filmat de operatorul Nicu Stan. I se vedeau şi sânii, era apoi filmată din spate, un corp splendid, o siluetă de amforă. Era o imagine foarte îndrăzneaţă, cred că a fost prima şi ultima de o asemenea îndrăzneală.” – Manuela Cernat, „Gândul”

„Filmul respectă în mare parte firul narativ al romanului, fără a acoperi toate ramificațiile acestuia şi fără a-i sonda pe deplin profunzimile, marşând uneori pe o simbolistică simplistă, – cum ar fi mutarea scenei violării Nadinei (Adriana Nicolescu) de către Petre Petre (Ilarion Ciobanu) din dormitorul conacului pe câmp, ilustrând dorința, patima nestăvilită pentru pământ a țăranului, identificabilă cu posedarea unei femei –, care denotă o anume nesiguranță în tratarea vastului material epic, ezitări de care nu este străin nici scenaristul Petre Sălcudeanu, aflat şi el la început de drum.” – Ioan-Pavel Azap, „Tribuna Magazine”

„Romanul lui Rebreanu nu iese şifonat din această adaptare pentru marele ecran. Era o perioadă cât de cât fastă, când, la începutul lui, ceauşismul nu intrase în panică. Poate de aceea spiritul prozei nu este alterat de ideologie, în afara celei fireşti, ca să zic aşa, implicită, proprie textului literar. Ecranizarea se menține astfel în datele unui romanesc tulburător […] regizorul a ştiut să aducă pe ecran timbrul echidistant derivat din opera lui Rebreanu. – Ioana Lazăr, „Filmele etalon ale cinematografiei românești (1987-2008), București, Ed. Felix Film, 2009

„Deși poate mai puțin simptomatic pentru autorul său decât e „Erupția” pentru Liviu Ciulei (despre care am scris aici), „Răscoala” poartă totuși mărcile unui autor prezent, care își pune amprenta în felurite moduri pe materia filmului său. Că acest autor are să se îndepărteze din ce în ce mai tare de producțiile sale următoarele, lăsând derizoriul acțiunii să acapareze ecranul, asta e altă poveste.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

TRIVIA:

• Filmul reprezintă ecranizarea romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, scriitorul considerat „primul scenarist al filmului românesc”.
• Rebreanu este unul dintre cei mai ecranizați scriitori români. După „Ciuleandra (1930, r. Martin Berger), au urmat „Pădurea spânzuraților” (1965, r. Liviu Ciulei), „Răscoala” (1966, r. Mircea Mureșan), „Ion, blestemul iubirii” (1980, r. Mircea Mureșan) și ecranizarea lui Sergiu Nicolaescu a romanului „Ciuleandra” (1985).
• Filmările au avut loc între 28 noiembrie 1964 şi 19 mai 1965, exterioare la Ciocăneşti, Sterianu, Mogoşoaia, Corbeanca şi Corneşti, iar interioarele la Buftea.
• Pentru regizor, una dintre marile provocări a reprezentat-o găsirea unei interprete potrivite pentru boieroaica Nadina. „S-au făcut numeroase probe fotografice cu actriţe. Niciuna cât de cât convingătoare. Ba prea scundă, ba fără distincţie aristocratică, ba scălămbăiată, ba ţeapănă…Întâmplarea a făcut ca într-o seară, în cadrul unui cerc «de cafenea» la care aderasem, a venit vorba despre filmul «Răscoala» şi căutările mele. La care Eugen Schileru, renumitul eseist, care preda istoria artei, mi-a spus: «Să vezi o studentă de-a mea!» A doua zi, a venit la braţ cu o tânără, care ne-a lăsat mască pe toţi. Înaltă, suplă, emana eleganţă şi bun gust. Adriana Nicolescu era numele ei. Am pregătit-o pentru probele filmate, care au ieşit foarte bine, toată echipa fiind foarte mulţumită de această alegere.” (Mircea Mureșan)
• Una dintre scenele memorabile ale romanului, cea în care ţăranul răsculat Petre Petre o violează pe boieroaica Nadina, a fost transpusă pe peliculă într-un mod extrem de îndrăzneţ şi provocator, rezultând un moment unic în istoria cinematografiei româneşti de dinainte de 1989. Pentru a păstra scena intactă, regizorul Mircea Mureşan a recurs la o adevărată strategie: „După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Paul Cornea a fost eliberat din funcţie, iar în locul lui a fost numit Eugen Mandric. Băiat de comitet. Prin septembrie 1965, când a fost gata filmul, a fost invitat ca să-l vadă şi să dea aprobarea pentru copia standard. I-a plăcut, a felicitat pe toată lumea, dar pe mine m-a chemat în birou: «Mircea, trebuie să scoţi un cadru…» «Ce te-a apucat, ce să scot?!» «La viol, cadrul cu genunchiul» Se referea la un gros-plan, cu Petre care desfăcea genunchii frumoşi, dezveliţi ai Nadinei, vârând între ei genunchiul lui, cu nădragii zdrenţuroşi. «Ce-i cu cadrul ăsta? E foarte expresiv» «Nu! E violent! Degradează personajul Petre…» «Jenică, eşti capiu?! Nu scot un astfel de cadru» «Atunci nu primeşti avizul de copie standard». N-aveam încotro, am refăcut montajul, l-am chemat ca să verifice. Numai că, după ce a plecat, am cerut monteuzei să-l pună la loc. După ce filmul a ieşit pe ecrane, Mandric m-a luat deoparte: «M-ai tras în piept! Dai de băut!»”. (Mircea Mureșan)
• Povestea e confirmată şi de monteuza Maria Neagu, care îşi aminteşte că filmul „Răscoala“ e primul în care a operat împotriva cenzurii: „Planul detaliu fusese eliminat de cenzură, pentru încărcătura erotică şi violenţă. S-a montat şi negativul de imagine, fără detaliul incriminant, lăsându-se pe lungime imaginea anterioară şi ulterioară. S-au făcut copiile tehnice şi copia de premieră. Regizorul Mircea Mureşan avea încredere în mine şi m-a rugat să fac lucrarea tehnică, anume să repun detaliul păstrat pe lungime, şi să urmăresc executarea lui, în negativ, la laborator. După ce filmul s-a întors de la Cannes cu premiu, nimeni nu ne-a mai cercetat, n-a încercat să-şi amintească «scena cu violul», scoasă la copia de premieră şi apărută la tiraj. A fost prima şmecherie pe care am făcut-o, la cererea regizorului. Au urmat şi altele”.
• Filmul a rulat în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Cannes sub un alt nume: „L’hiver en flammes”. De altfel, regizorul a aflat întâmplător de nominalizare. „Pe vremea aia se mai aduceau ziare străine la Athénée Palace, cu întârziere de câteva zile. Mă împrietenisem cu domnişoara de la recepţie, care îmi mai dădea câte unul pe sub mână. Şi într-o zi mi-a picat în mână un «Le Monde», în care exista o rubrică scurtă, «Noutăţi de la Cannes». Şi scria acolo că a fost selecţionat în competiţia oficială şi filmul românesc «L’hiver en flammes». Ce film o fi ăsta, «Iarna în flăcări», mi-am zis. M-am dus şi pe la Buftea, la Eugen Mandric, şi l-am întrebat şi pe el. La care îmi zice: «E filmul tău, tâmpitule, dar deşteptul ăla de Mihnea Gheorghiu (n.r: preşedinte al Consiliului Cinematografiei în acea perioadă) i-a schimbat titlul, cică e mai comercial aşa». A a fost o întreagă lucrătură acolo, în Franţa. Deşi era marele favorit al juriului prezidat de Sophia Loren, nu se putea să ia «Palme d’Or»“ un film românesc, tocmai la o ediţie aniversară a festivalului, a 20-a. Dar nici nu se putea să plecăm cu mâna goală. Şi atunci, Mihnea Gheorghiu s-a înţeles cu directorul festivalului, Favre Le Bret, căruia i-a spus că e primul meu film. Eu i-am corectat minciuna la conferinţa de presă, fapt reflectat şi de ziarele străine. El habar n-avea că vorbeam franţuzeşte la fel de bine ca el. M-a prezentat ca fiind un tânăr de 25 de ani, aflat la primul film, eu având de fapt 38. El se autointitulase ministru, ca să-şi dea importanţă. Se înţelesese cu Dan Deşliu, care-i dădea telefon de la un alt hotel, atunci când eram cu toţii la micul dejun. Şi îl chemau să răspundă prin megafonul localului: «Monsieur le ministre Mihnea Gheorghiu est appelé au téléphone» (n.r. – „Domnul ministru este chemat la telefon”). În fine, un tip ridicol!”, a povestit regizorul.
• În varianta inițială de montaj a filmului, Lica Gheorghiu (fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej) era distribuită într-un rol minor, însă secvențele care o conțineau au fost tăiate după moartea conducătorului.

REPLICI:

• „Pământurile oamenilor… Vezi, asta e problema țărănească. Pământurile nu prea sunt.” – Grigore Iuga (Ion Besoiu)
• „Nu e glumă. Când țăranii se adună mai mulți pentru prădăciune, nu mai e glumă.” – Miron Iuga (Nicolae Secăreanu)
• „Ești supărat pe mine că m-am îmbolnăvit. Ce-s eu de vină, Petrică? Mâine mă scol și-mi văd de lucru.” – Mama lui Petre (Marga Angelescu)
• „Vorbești ca o femeie sentimentală cu studii înalte la Leiptzig. Rânduielile vechi și cinstite sunt bune.” – Miron Iuga (Nicolae Secăreanu)
• „Chestiunea țărănească nu se poate rezolva fără sacrificii. Țăranul vrea pământ. El atâta știe și asta îl doare.” – Avocatul Alexandru Baloleanu (Constantin Codrescu)
• „V-am spus că nu vând. Și dacă vând, vreau bani și voi nu aveți.” – Nadina (Adriana Nicolescu)
• „Guvernul nu este în stare să rezolve problema țărănească. Tulburările cuprind toată țara. Și guvernul, în loc să ia măsuri eficace, micșorează taxa la benzină.” – Avocatul Alexandru Baloleanu (Constantin Codrescu)
• „Numai o reformă agrară ar putea liniști pe țărani. Pământul trebuie dat țăranilor!” – Avocatul Alexandru Baloleanu (Constantin Codrescu)
• „De n-om pune și noi mâna pe topor…” – Țăranul Serafim (Matei Alexandru)
• „Eu n-am să mă rog de nimeni. Iar când mă veți ruga voi, n-am să mă las înduplecat.” – Miron Iuga (Nicolae Secăreanu)
• „Bucureștiul e îngrozit de ce se petrece în Moldova. Nu numai că au dat foc la conace, au omorât și câțiva arendași.” – Grigore Iuga (Ion Besoiu)
• „Țara arde și dumneata umbli să cumperi moșii!” – Miron Iuga (Nicolae Secăreanu)
• „Lasă-mă să-mi apăr pământul. Cât trăiesc, asta-i datoria mea.” – Miron Iuga (Nicolae Secăreanu)
• „Am văzut cu ochii mei! Toată conacele – din porunca lui Vodă! Au ars, mă!” – Nebunul (Emil Botta)
• „Aoleu, n-oi fi murit! (…) Dumnezeu să te ierte, mamă.” – Petre Petre (Ilarion Ciobanu)
• „Dragii mei, trăim cea mai cumplită tragedie din istoria neamului românesc.” – Avocatul Alexandru Baloleanu (Constantin Codrescu)
• „Când țăranii au apucat să se răscoale pentru pământ, greu se vor mulțumi cu reforme platonice.” – Grigore Iuga (Ion Besoiu)
• „Mă cuprinde groaza când mă gândesc că acești țărani ar putea fi cândva organizați.” – Grigore Iuga (Ion Besoiu)
• „De ce v-ați sculat contra boierilor? Ori credeați că boierii stau cu mâinile în sâni și ne lasă să le luăm pământurile?” – Petre Petre (Ilarion Ciobanu)
• „O coasă, un topor, o furcă, ceva!” – Petre Petre (Ilarion Ciobanu)
• „Pământ de pomană nu se află nicăieri. Ori îl plătești cu bani, ori cu altceva. Pământ de pomană nu se poate.” – Petre Petre (Ilarion Ciobanu)
• „Oamenii trebuie să afle adevărul!” – Nebunul (Emil Botta)

ARTICOLE:

• Teatru și filme românești: „Răscoala” (1966) – agerpres.ro
• Cum a scăpat neatinsă de cenzură scena violului din filmul „Răscoala” – adevarul.ro
• „Răscoala”, filmul cu nuditate explicită din perioada comunistă din care a fost eliminată fiica lui Gheorghe Gheorghiu-Dej – descopera.ro
• Răscoala – tribuna-magazine.com
• Un adept al ecranizărilor: Mircea Mureșan – revistacultura.ro
• Regizorul Mircea Mureșan a murit vineri, la vârsta de 91 de ani – agerpres.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.