EPOPEEA NAȚIONALĂ CINEMATOGRAFICĂ – film documentar online

Regie: Bogdan Jitea
Scenariu: Bogdan Jitea
Distribuție: Adrian Cioroianu, Sergiu Nicolaescu, Victor Rebengiuc, Cristian Tudor Popescu, Valerian Sava, Constantin Vaeni, Liviu Tofan
Producător: Institutul Român de Istorie Recentă
Imagine: Andrei Lascu
Montaj: Andrei Lascu
Sunet: Andrei Lascu
Muzică: Sarmalele reci
An: 2011
Categorie: Lungmetraj
Gen: Documentar
Durată: 59 minute

5,227 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Documentarul tratează problematica filmului istoric din perioada regimului Ceaușescu, o comandă politică pentru care s-au mobilizat resurse materiale și umane uriașe și care a reprezentat un redutabil instrument propagandistic.

DECLARAȚIE REGIZORALĂ

„Mitologia socio-economică a primelor decenii a regimului comunist a fost substituită de o mitologie națională dominată de un panteon laic de personalități istorico-mitice. Filmul istoric se situează în această direcție, întreaga putere de seducție a cinematografiei servind ilustrării discursului istoriografic oficial al Partidului-Stat personalizat de Conducatorul său. Am căutat să surprindem în filmul nostru principalele teme care animă acest program cinematografic.” – Bogdan-Alexandru Jitea

APRECIERI CRITICE:

„Filmul istoric este trasat ca direcție prioritară a cinematografiei în referatul care însoțește lucrările primei ședințe a Comisiei ideologice care a avut loc pe 23 mai 1968. Documentul se referă la o primă categorie de filme care vor constitui „epopeea”, anume superproducțiile istorice, marcate de o reconstituire muzeistică a trecutului. În acest sens, cineaștii trebuie să devină „istoriografi cinematografici pasionați”, care au datoria să încarce trecutul cu semnificații politice contemporane. Scopul lor este acela de a ilustra istoria națională în «imagini cinematografice», astfel încât să se realizeze «o frescă amplă și cât mai elocventă, mai coerentă, a destinului istoric al națiunii române, în armonioasă și solidară conviețuire cu naționalitățile conlocuitoare, strâns legate de aceleași idealuri ale construcției și propășirii patriei socialiste». – Bogdan Jitea, cinepub.ro

„În ceea ce mă privește, consider că «epopeea națională cinematografică» reprezintă o comandă politică cu scopul de a recupera valorile istoriei naționale în interesul propagandistic al regimului.” – Bogdan Jitea, cinepub.ro

„Genul filmului istoric, conceput ca act de cultură şi şcoală de patriotism, devine aproape o specialitate şi o vocaţie a cinematografiei noastre.” – Constantin Pivniceru, revista „Cinema”, nr. 12, an XV, 1987, p. 12-13

„Filmul politic nu e cel care discută politica, ci care te obligă pe tine, spectator, să vezi lumea în termeni politici”. – Dinu Kivu, revista „Cinema”, nr. 2, an XII, 1974, p. 26-27

Judecând mai mult filmele de după 1960, Manuela Gheorghiu face, într-o analiză a evoluţiei filmului istoric românesc din 1976, distincția între două subgenuri ale filmelor Epopeii Naționale: „1) filme evocând trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat de perioada instaurării comunismului și 2) filme referitoare la istoria recentă – războaiele mondiale, mişcarea muncitorească, P.C.R. în ilegalitate, lupta antifascistă, momentul 23 august 1944, perioada postbelică.” – Bogdan Jitea, limbaromana.md

„Filmul care inaugurează oficial noua direcție este «Tudor» (regia Lucian Bratu, scenariul Mihnea Gheorghiu, 1963), realizat în perioada finală a regimului Dej și recuperat ulterior de cinematografia ceaușistă pentru a fi încadrat în proiectul epopeii. Până la «Tudor», cinematografia românească era lipsită de filme istorice, în disonanță absolută cu ce se petrecea în celelalte democrații populare, semn al repudierii totale a valorilor naționale ce caracterizează prima etapă a comunismului românesc.” – Bogdan Jitea, cinepub.ro

Pentru criticul de film Ion Cantacuzino (în „Aspecte ale tematicii filmelor de ficţiune româneşti”, nr. 1/1976, p. 51.) însă, această împărţire nu prezintă importanţă metodologică. Pe lângă «Tudor», «Dacii», «Columna» şi «Mihai Viteazul», autorul include în ciclul epopeii naţionale cinematografice şi «Neamul Şoimăreştilor» – «o peliculă de aventuri pe fond istoric» – şi, prin extensie, seria «Haiducilor». De asemenea, tot în acest gen de filme sunt încadrate şi producţiile care surprind „momentele de răscruce ale istoriei politice şi sociale, în care a avut un rol preponderent acţiunea Partidului Comunist în ilegalitate”. – Bogdan Jitea, limbaromana.md

„În ceea ce priveşte analiza noastră, consider că epopeea naţională cinematografică reprezintă o comandă politică cu sensul de a recupera, în interesul propagandistic al regimului, valorile istoriei naţionale. Filmele grupate în acest proiect au pretenţia de a deveni adevărate documente vizuale, care să ilustreze tezele oficiale. Într-o manieră deterministă specifică discursului politic de factură marxist-leninistă, epopeea naţională cinematografică are datoria să explice evoluţiile din prezentul socialist şi să anunţe victoria totală a comunismului. Personal prefer clasificarea restrânsă oferită de Manuela Gheorghiu. Într-adevăr, numai filmele din prima categorie au pretenţia de a reconstitui veridic trecutul. Pentru evocarea luptei clasei muncitoare ne frapează că majoritatea personajelor şi situaţiilor sunt fictive.” – Bogdan Jitea, limbaromana.md

TRIVIA:

• Născut în 1982, Bogdan Jitea este doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză susţinută în 2012, coordonată de istoricul Lucian Boia. Este specialist în istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politicile culturale ceauşiste.
• De asemenea, este autor al rubricii „Cinecomunism”, pe pagina web a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în care analizează principalelor filme ale regimului comunist.
• În 2012 a debutat în volum cu „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” (Polirom), o carte dezvoltată din teza de doctorat. Bogdan Jitea face o analiză a mecanismelor de control, a Epopeii Naţionale Cinematografice şi a filmelor de actualitate, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Nicolae Ceauşescu. (Ionuț Mareș, filmsinframe.ro)
• Primul sâmbure al acestei idei din care s-a dezvoltat lucrarea sa de doctorat și, ulterior, volumul, a fost în anul al treilea de facultate, când Bogdan și-a ales ca temă de licență, pasionat de cinema fiind, imaginea conducătorului în filmele istorice. În timpul cercetării pentru doctorat însă, a mutat accentul pe „organizarea instituţională a cinematografiei ceauşiste, pe mecanismele care făceau să funcţioneze industria ceauşistă de film” (Bogdan Jitea)
• Într-un interviu pentru Films in Frame oferit lui Ionuț Mareș, Bogdan Jitea declara că, deși era cercetător în cadrul Arhivei Naționale de Film, accesul la arhive a fost destul de dificil. La dosarele de producție a ajuns greu, apoi nu a fost lăsat să le fotografieze.
• Andrei Lascu, operatorul filmului, a semnat imaginea și a unor documentare realizate de Marius Oprea și de Nicolae Mărgineanu.
• Alături de Bogdan Jitea, la documentare a lucrat și istoricul Dumitru Lăcătușu.
• Într-un articol pentru „Limba Română – revistă de știință și cultură”, Bogdan Jitea remarcă că, potrivit indicaţiilor Congresului al IX-lea al P.C.R. din iulie 1965, cincinalul Consiliului cinematografic prevedea realizarea unui număr important de filme incluse în epopeea naţională, cu tematică diversă: „momentul formării poporului român, luptele conduse de marii voievozi ai ţării pentru neatârnare, bătăliile pentru libertate socială şi unitate naţională, marile figuri ale culturii româneşti, lupta eroică a clasei muncitoare şi a partidului său pentru eliberarea patriei şi a poporului, pentru socialism” („Epopeea Națională”, în „Cinema”, nr. 8, an IV, 1966, p. 2).
• Într-un raport prezentat de Comisia ideologică a C.C. al P.C.R. – condusă de Paul-Niculescu Mizil – spre dezbatere în 1968, apare mult mai clară intenţia Partidului-Stat de a utiliza filmul istoric în sensul difuzării tezelor ideologice ale naţional-comunismului. Conform recomandărilor raportului, cineaştii trebuie să interpreteze, nu să nareze faptele istorice, în spiritul contemporaneităţii. Cineaştii devin astfel „istoriografi cinematografici”, iar trecutul e interpretat conform grilei marxism-leninismului edulcorată de noile accente naţionaliste. Filmul istoric e definit prin caracterul de „evocare a luptei maselor populare pentru libertate socială şi naţională, a luptei clasei muncitoare, condusă de comunişti, împotriva exploatării şi fascismului, pentru eliberarea ţării, pentru construcţia socialismului” (Bogdan Jitea, limbaromana.md).

REPLICI:

• „Eu sunt un patriot. Dar nu făcut. Așa m-am născut.” – Sergiu Nicolaescu (regizor)
• „Dej a trimis o serie de oameni în Occident. A strâns relațiile cu Statele Unite – economice. Au venit specialiști. Toate acestea se înscriau în îndepărtarea de Kremlin. În aceste măsuri se înscrie și Epopeea națională cinematografică.” – Cristian Tudor Popescu (critic de film)
• „«Dacii», de pildă, este poate filmul cel mai puțin infestat de propagandă dintre toate.” – Cristian Tudor Popescu (critic de film)
• „Filmele mele le vedea Ceaușescu. El și Maurer, președintele consiliului de miniștri.” – Sergiu Nicolaescu (regizor)
• „Formarea ta și educația ta prin educația comunistă se întregește și face pereche bună cu spectacolul de cinematograf destinal maselor într-o vreme în care românii mergeau în număr foarte mare la cinematograf.” – Adrian Cioroianu (istoric)
• „Cam același stil direct, copiind propagandă de partid, se putea întâlni în filmele realizate de Mircea Drăgan, «Ștefan cel Mare – Vaslui 1475», unde Ștefan cel Mare colinda diverse zone ale țării cam în stilul în care Ceaușescu vizita județele patriei în anii domniei sale.” – Valerian Sava (critic de film)
• „Filmele istorice nu aveau numai un producător sau un regizor. Ele mai aveau și consultanți. (…) Constultanți științifici. Această îmbinare dintre o creație ideologică și munca unor profestioniști în istorie a dus la rezultate bizare și, dincolo de nostalgia cu care ne raportăm astăzi la ele, trebuie să acceptăm că ele au furnizat o imagine despre istoria noastră care avea prea puțin de-a face cu adevărul.” – Adrian Cioroianu (istoric)
• „M-am ras, m-am tuns, m-am dus la Ion Brad, Dumitru Fernoagă și am spus: dacă nu e Amza Pellea în rolul lui Mihai Viteazu, eu nu fac filmul.” – Sergiu Nicolaescu (regizor)
• „Antisemitism a existat de la Adam și Eva.” – Pompiliu Sterian

ARTICOLE:

• Bogdan Jitea: «Epopeea Naţională Cinematografică» a creat o imagine deformată a istoriei, care s-a perpetuat şi după 1989” – filmsinframe.com
• Epopeea Națională Cinematografică. Film, istorie și propagandă în regimul Nicolae Ceaușescu – icr.ro
• Bogdan Jitea, istoric: Regimul comunist trebuia să arate că nu este un corp plantat din exterior. Astfel apare ideea epopeii naționale cinematografice – presamil.ro
• Istorie, politică şi film în regimul comunist – limbaromana.md
• Epopeea Națională Cinematografică: Film, istorie și propagandă în regimul Nicolae Ceaușescu – historia.ro
• „Epopeea cinematografică naţională” la „Cinemateca pentru toţi”, cu Cristian Tudor Popescu – observatorcultural.ro
• Cartea de film. Incursiune în culisele cinematografiei socialiste – observatorulcultural.ro
• Epopeea Naţională Cinematografică. Film, istorie şi propagandă în regimul Nicolae Ceauşescu (Comunicat de presă, Epopeea Naţională Cinematografică. Film, istorie şi propagandă în regimul Nicolae Ceauşescu) – agenda.liternet.ro