COMEDIE FANTASTICĂ (1975) – film fantastic online

Regie: Ion Popescu-Gopo
Scenariu: Ion Popescu-Gopo
Distribuție: Dem Rădulescu, Cornel Coman, Vasilica Tastman, George Mihăiță, Marta Hertzec, Horia Popescu, Jorj Voicu, Petre Țăranu, Rodica Popescu, Florin Vasiliu, Coca Andronescu, Mihai Berechet, Haralambie Boroș, Niculescu Cadet, Horia Căciulescu, Mircea Bogdan, Eugenia Maci, Gheorghe Simoncea, Ion Dinu, Mihnea Mihăilescu
Producător: Casa de Filme 5
Imagine: Grigore Ionescu, Ștefan Horvath
Montaj: Eugenia Naghi
Sunet: Dan Ionescu, Victor Cantuniari
Muzică: Dumitru Capoianu, fragmente de pian Nr. 1 de P.I. Ceaikovski
An: 1975
Categorie: Lungmetraj
Gen: Comedie, Fantastic, SF
Durată: 84 minute

29,248 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Film științifico-fantastic, cu tentă de comedie lirică, „ca o ironie umană față de entuziasmul omenesc” (Gopo): prezența pe pământ a unui extraterestru cu chip de om venit să intre în relație cu un savant ce construise o rachetă cosmică, dar dispărut împreună cu invenția sa într-un incendiu, nu este fără rezultat. În locul energiei pe care spera să o ducă de pe pământ pe planeta sa, pentru a împrospăta rezervele epuizate ale acesteia, extraterestrul va duce cu sine experiența umană și înțelepciunea umană și înțelepciunea Terrei, bazată pe umor și fantezie. – Bujor T. Râpeanu („Filmat în România”, 2005, Ed. Fundației Pro)

PREMII:

• 1975 – Festivalul Internațional de Film de la Berlin – nominalizare „Ursul de Aur”

APRECIERI CRITICE:

„Un science-fiction în care, pe Terra, sosește un robot extraterestru (construit, însă, după chipul și asemănarea pământenilor), pentru a obține informații despre experimentele Profesorului și a rachetei construite de el. Racheta pierise, însă, cu puțin timp în urmă, într-un incendiu provocat de un personaj dubios.  Investigațiile Extraterestrului continuă, vrea să afle cu ce combustibil urma să zboare racheta. Asistenta Profesorului, Corina, convinsă că are de a face cu un ziarist, îi dezvăluie totul Extraterestrului, nebănuind că acesta venise să facă rost de energie pentru planeta lui, aflată în criză la acest capitol. Profesorul intenționa nu numai să efectueze  un zbor în cosmos, ci și să creeze în interiorul rachetei, din apa mării, viață. Astfel că se naște o mică ființă, crescută de o mamă-robot, un copil care plutește în cosmos vreme îndelungată, până când Profesorul îl proiectează pe Terra, unde copilul tânjea să ajungă, pentru a-și cunoaște semenii. Care va fi învățătura de minte a Extraterestrului? El va duce următorul mesaj pe planeta lui: marea energie a oamenilor nu este transmisibilă și nici transportabilă, ea este umorul și fantezia lor!” – Călin Căliman

„La bordul unei nave cosmice a fost creat, din apa mării, un copil menit să fie îngrijit de o mamă-robot. Sortit să devină ființa perfectă, înarmat cu cunoștințe universale proiectate pe pereții navei, el crește în confort artificial și lipsă de afecțiune. Imaginile pământești îl tulbură pe ciudatul pasager care simte dorința să pipaie ierburile și să țină de mână o fată…” – Tudor Caranfil

„Ecouri din «Fahrenheit» sau din mai recentele «Odiseea spațială» ori «Solaris». Toate, lecturi vizuale cunoscute și bine asimilate, sunt scăldate într-o lumină originală , de acasă, din împărăția tinereții-fără-bătrânețe, cu irezistibila chemare din valea plângerii, nemuritoarea vatră a amintirii…” – Alice Manoiu (Revista „Cinema”, 1975)

„Filmele de animaţie «Scurtă istorie» (1956), «7 arte» (1958) şi «Homo sapiens» (1960) au fost cele care l-au impus (pe Gopo) la nivel european şi internaţional, prin originalitatea ideilor, prin umor şi lirism, prin meditaţia asupra condiţiei umane, şi nu în ultimul rând pentru personajul emblematic, un umanoid nud cu linii simple, cunoscut ca «Omuleţul lui Gopo»” – agerpres.ro

TRIVIA:

• Ion Popescu-Gopo spunea, despre filmul său: „Deși pare și chiar este plin de informație modernă si prognoză științifică aproape fantastică, filmul acesta nu trebuie privit ca un film științifico-fantastic; el trebuie privit ca o comedie.”
• Regizorul a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din București.
• A urmat, apoi, un curs de animație la Moscova, urmând să debuteze, în 1939, ca desenator și caricaturist.
• Regizorul Gheorghe Naghi își amintea, despre amicul și colegul său de breaslă: „Cu Gopo am fost prieten de familie foarte bun. Era incredibil de superstiţios. Se spune că marţea sunt trei ceasuri rele, motiv pentru care Gopo avea un regim de viaţă cu totul şi cu totul special în această zi. Nu venea la şedinţe, nu filma, mânca numai un singur fel, de post, la prânz. Nu răspundea nici la telefon! Am şi întrebat-o la un moment dat pe nevastă-sa, Ana Maria, ce face el toată ziua. «Păi stă în pat şi ascultă radio», mi-a zis. Ca să vezi iarăşi mâna destinului. Într-o zi de marţi, 28 noiembrie 1989, s-a hotărât şi el să iasă din casă ca să-şi spele maşina. Nici pomeneală să iasă cu maşina în oraş, doar s-o spele. Iar a doua zi a făcut atac de cord!”
• „Am făcut un omuleţ cu mare economie de linii. Ochii lui sunt două puncte, nu şi-i poate da peste cap şi nici nu se uită galeş. Mi-am redus de bunăvoie posibilităţile. Gura lui este aproape imobilă. Nu am folosit nici expresia feţei. Subiectul însă a căpătat forţă. A crescut atenția pentru fond.” (Gopo, 1983, revista „Cinema”)
• În 1962, când regizorul l-a vizitat pe marele Walt Disney, acesta i-a oferit un post de scenarist la studioul său din Burbank, însă Gopo a refuzat.

REPLICI:

„Farfuriile astea mă neurastenizează!” – Femeie din bar (Rodica Popescu)

„Ai văzut racheta? Ai zburat cu ea? A zburat cineva cu racheta? N-a zburat nici profesorul?” – Extraterestrul (Dem Rădulescu)

„Vacanță… va-can-ță… Ă ț n a c a v.” – Extraterestrul (Dem Rădulescu)

„Avem un profesor excelent, stimat și respectat de toată lumea. Avea un hobby, o marotă, o nebunie a lui. Filma și fotografia toată ziua.” – Directorul (Horia Popescu)

„Credeți în extratereștii? (…) Sunt roboți ca dumneata, ca mine, așa, în carne și oase de nu se deosebesc de un om adevărat. Vorbesc, cântă, pentru că ei au în loc de creier un computer în care sunt programate toate problemele.” – Directorul (Horia Popescu)

„L-ați văzut (pe profesor) făcând pești cu picioare?” – Extraterestrul (Dem Rădulescu)

„Șarpele fantastic: piesă unică în lume. Prezintă trăsături foarte interesant combinate: cap de berbec, urechi și păr de om, corp de șarpe acoperit cu pene și, foarte interesant, coadă de leu. Pentru cei vechi, reprezenta o divinitate a binelui.” – Corina (Vasilica Tastaman)

„Bună dimineața, copilul meu drag. Te-ai făcut mare. Eu sunt tatăl tău.” – Profesorul (Cornel Coman)

„Eu sunt tatăl tău. Eu te văd, tu nu mă vezi pentru că sunt mort de două milioane de ani. Și acum o să te învăț ce este viața.” – Profesorul (Cornel Coman)

„Dacă n-aș avea sârme în loc de inimă, m-aș îndrăgosti de ea!” – Extraterestrul (Dem Rădulescu)

„Dar noaptea, te-ai gândit vreodată… că eu visez?” – Copilul (George Mihăiță)

„Acolo în vise mă scald în apa limpede a râurilor și mă întrec la fugă cu tineri și bătrâni și culeg aceeași floare, pentru aceeași fată.” – Copilul (George Mihăiță)

„El a uitat cât de importantă este dragostea de mamă!” – Corina (Vasilica Tastaman)

„S-a terminat banda? Nu. Funcționează cu cromozoni uscați.” – Extraterestrul (Dem Rădulescu)

„Privește-ți opera! Sunt făcut științific, educat științific. Sunt perfect! Sunt medic, sunt inginer, sunt arhitect, am învățat manierele elegante… Pentru cine? De ce? De ce am învățat să număr? Să-mi număr zilele fără soare?” – Copilul (George Mihăiță)

„Dumneavoastră, oamenii, aveți o energie inepuizabilă. Umorul și fantezia…” – Extraterestrul (Dem Rădulescu)

ARTICOLE:

• Comedie fantastică (1975) – istoriafilmuluiromanesc.ro
• Doza de cultură: „Comedie fantastică” – agerpres.ro
• Documentar: 100 de ani de la nașterea desenatorului, regizorului și scenaristului Ion-Popescu-Gopo (30 aprilie) – agerpres.ro
• Studiourile Buftea: Ion Popescu-Gopo, un regizor de talie internațională, un vizionar care a ridicat animația la rang de meditație asupra condiției umane – saptamina.ro
• Filmul „Comedie fantastică” – fest.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.