
Synopsis
Cuvânt înainte: Columna (1968) este o superproducție istorică: piesa de căpătâi a epopeii cinematografice naționale cu acțiunea plasată în timpul și după cel de-al doilea război daco-roman (106 – 114), în teritoriul unde se cristalizează relații noi între învingători și învinși, între câștigătorii bătăliilor și supraviețuitorii populației băștinașe, între cei care răzbună vechile înfrângeri și cei care caută reconcilierea pentru a stăvili năvălirile barbare. – Bujor T. Râpeanu („Filmat în România”, 2004, Ed. Fundației Pro)
Regie: Mircea Drăgan
Distribuție: Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Ștefan Ciubotărașu, Amedeo Nazzari, Amza Pellea, Emil Botta, Franco Interlenghi, Gheorghe Dinică, Florin Piersic, Sidonia Manolache, Maria Cupcea, Ovidiu Iuliu Moldovan, Alexandrina Pascu, Ina Otilia Ghiulea,
Nicolae Sireteanu, Nicolae Radu
Scenariu: Titus Popovici
Producător: Artur Brauner
Imagine: Nicu Stan
Montaj: Dragoș Witkowski
Sunet: Anușavan Salamanian
Muzică: Theodor Grigoriu
An: 1968
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă, istoric
Durată: 135 minute
18,365 – Spectatori Cinepub
SINOPSIS
Anii 106-114 împăratul Traian asediază Sarmisegetuza. Intrați în cetatea cucerită romanii nu mai găsesc pe nimeni în viață. Trădat de Bastus, Decebal, regele dac se sinucide. Traian plănuiește un un vast plan de colonizare a Daciei.
PREMII:
- 1969 – Festivalul Internațional de Film de la Adelaide, Australia – Diploma de Merit
APRECIERI CRITICE:
„Inspirat din «primul film înscris în piatră al cuceririi Daciei», scenariul lui Titus Popovici se concentrează asupra construirii unui municipium roman, cu împăcarea dintre învingători și învinși și sugestia genezei unui popor. Un material dramatic mult peste posibilitățile regizorului era pulverizat în încăierare oarbă. Paradoxal, ca și în Neamul Șoimăreștilor, ritmul trenează tocmai în confuzele scene de bătălie.” – Tudor Caranfil
„Cele două personalități istorice care apar doar la începutul filmului dau tonul, acțiunile lor marcând evoluția relațiilor dintre cele două popoare. Decebal este prezentat ca un primes inter pares, o reflectare a perioadei de început a regimului Ceaușescu când încă nu debutase cultul personalității ce în cinematografie a impus personaje de conducători autoritari, ale căror porunci nu se discută.” – Bogdan Jitea – iiccmer.ro
„Monumental, în accepţiunea românească, este mai ales un anumit sentiment interiorizat al timpului, al naturii, al cosmosului. Aceasta este şi sugestia pe care o conţin câteva din cele mai bune secvenţe ale Columnei. Moartea lui Decebal este situată de Titus Popovici şi Mircea Drăgan pe un vârf de munte. De aici eroul are, în ultima clipă, o viziune cosmică asupra pământului său, tradusă lapidar de un panoramic egal şi liniştit, ca o privire intensă care scrutează, de la înălţimea faptelor şi tăriei eroului, viitorul acestui pământ, prin pânza roşie de sânge a timpului. La orizont e geana soarelui care apune deşi, într-o imagine mai puţin ilustrativă, ca acele sublime metafore răsturnate ale folclorului românesc («Că la nunta mea/ A căzut o stea»), soarele ar fi putut tocmai să răsară. Un metronom grav pare să măsoare în coloana sonoră a muzicii clipele acestui moment capital şi regizorul vădeşte efectiv aici o vocaţie a gravităţii dense şi vibrante. O rara consonantă a sugestiilor şi ritmului leagă gesturile lente, de ritual mitic, cu care Decebal se oferă morţii iar Tiberius îi retează capul; privirile grele pe care Gerula le întoarce, ca din mari depărtări spre roman; mişcările circulare ale aparatului, ca ale unui martor înfiorat.” – Valerian Sava, Revista „Cinema” nr. 11, noiembrie 1968
„Prin diferenţierile pe care le propune în propria sa structură, finalul Columnei este încă un argument pentru o vocaţie superioară a filmului nostru istoric.” – Valerian Sava, Revista „Cinema” nr. 11, noiembrie 1968
„Creatorii filmului Columna au ales, din trecutul poporului nostru, episodul cel mai dificil, acela al genezei. Cum s-a convertit mândra independenţă dacă, în la fel de mândra conştiinţă romană? Cum s-a transformat asprul ostaş roman în constructiv cetăţean al provinciei Dacia? Cum s-au înţeles duşmanii neînduplecaţi de ieri, cum au înălţat ei, împreună, temple de marmură pe ruinele fumegânde ale sanctuarelor lui Zamolxis? Prin ce miracol ura s-a prefăcut în dragoste şi paloşul în plug? Ce lege a istoriei a zidit temeIiile strategice ale limesului roman din Carpaţi, vatra poporului român?” – Virgil Cândea, Revista „Cinema”, nr. 11, noiembrie 1968
„«Columna» a fost gândit în termeni umani – mai întâi ca dramă istorică vie şi abia apoi ca monument. Nefiind vorba despre eroi ai neamului (Decebal face un lucru bun şi moare după primele 10 minute), scenaristul, Titus Popovici, a putut să-şi proiecteze personajele la scară normală.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro
„O altă plăcere, aici este aceea de a vedea cinematografia română aliniată la practica şaizecistă a distribuţiilor internaţionale. Şi ce dacă Richard Johnson era un Richard al celor care nu şi-l puteau permite pe Burton, şi nici Antonella Lualdi n-avea de ce să-i provoace cine ştie ce anxietăţi profesionale Sophiei Loren? Important este că el e bun, şi nici ea nu e rea. Gheorghe Dinică e superb în rolul trădătorului Bastos, iar mea culpa lui („În nemernicia mea, ca un câine turbat…”) a intrat pe merit în folclor.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro
Dimensiunea mitică a plotului este bine pusă în valoare în secvențe precum cea a judecății „stăpânilor”, la care ar fi putut să participe la fel de bine însuși Zamolxis. Scena în care Decebal își ia adio de la pământul țării sale este memorabilă, la fel ca și cea din unghiul subiectiv, încețoșat de alcool, al lui Tiberius, care petrece împreună cu „Ciungu” (momentul cu cei doi cheflii este cel mai amuzant, iar latura de buddy movie improbabil crește semnificativ atractivitatea filmului). – Mihai Fulger, cinepub.ro
TRIVIA:
- Filmul este o coproducție româno-germană.
- După discutarea scenariului în Consiliul Artistic, filmul a intrat în faza de producție la 9 ianuarie 1967. La realizarea filmului au fost folosiți următorii consultanți: consultant istoric – prof.dr. Hadrian Daicoviciu (renumit dacolog, fiul lui Constantin Daicoviciu), consultant militar – lt. col. Gheorghe Romanescu, consultant de lupte – Angelus Pellegrini, consultanți de călărie – Ion Apahideanu și Florea Pădureanu și consultant de dansuri – Petre Bodeuț.
- Filmările au avut loc între 7 octombrie 1967 și 31 ianuarie 1968, respectiv martie – mai 1968. Au avut loc la Râșnov, Zărnești, Stâna de Vale, Cheile Bicazului și pe platoul Bucegilor.
- Cheltuielile de producție (ale părții române) au însumat 19.395.369 lei.
- Filmul prezintă începuturile procesului de romanizare a Daciei, având drept surse „Istoria Romana” a lui Dio Cassius, Getica lui Iordanes, Getice a lui Criton, Satirele lui Iuvenal, precum și basoreliefurile de pe monumentul triumfal Tropaeum Traiani de la Adamclisi și de pe Columna lui Traian din Forul Roman. Istoricii consideră că 2/3 din natura filmului este diegeză (univers fictiv), expresia artistică ocupând o pondere mai mare decât cea cu informația propriu-zisă. O mare parte din film conține scene imaginare.
- „Columna” continua acțiunea din „Dacii”, scenaristul preluând unele personaje din filmul regizat de Sergiu Nicolaescu și anume: Decebal (Amza Pellea) și Marele Preot dac (Emil Botta).
- A fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1969, dar nu a fost nominalizat în competiție.
- Vocile actorilor străini au fost dublate de actori români: Mircea Albulescu l-a dublat pe Richard Johnson, Valeria Gagialov pe Antoanela Lualdi, Geo Barton pe Amedeo Nazzari și Gheorghe Cozorici pe Franco Interlenghi.
- Într-un interviu pentru Revista „Cinema” din 11 noiembrie 1968, Richard Johnson, actorul care l-a interpretat pe Tiberius, declara, despre rolul interpretat: „Tiberius este unul din rolurile care mi-au plăcut foarte mult. Am simţit o puternică apropiere faţă de acest erou şi am căutat să exprim cât mai sensibil această simpatie, această identificare a mea cu personajul. Am fost emoţionat acum când l-am regăsit pe Tiberius pe ecran şi când am putut constata că am reuşit să-i dau viaţă aşa cum l-am aflat în scenariul lui Titus Popovici şi cum am încercat să-I completez, cu imaginaţia mea. Tiberius este un personaj istoric, dar în acelaşi timp modern prin trăsăturile ce-i caracterizează marea lui personalitate.”
REPLICI:
• „În nemernicia mea, ca un câine turbat cu lacrimi, am mușcat mâna care m-a crescut și care m-a hrănit, si am privit razand cum ai mei se stingeau de sete pe ziduri” – Bastus (Gheorghe Dinica)
• „Ce căutați în munții noștri?” – Gerula (Ilarion Ciobanu)
• „Sunt un om capabil. Multe femei au dorit să-și unească numele cu al meu.” – Tiberius (Richard Johnson)
• „Tu știi ce sunt portocalii? Eu știu.” – Tiberius (Richard Johnson)
• „Nu mă atinge, romanule. Te urăsc. Te urăsc cum vă urăsc pe voi toți.” – Andrada (Antonella Lualdi)
• „Toți o să ne facem case mari ca a lui Tiberius. (…) Ape ducte peste tot!” – Dac
• „Într-o zi îl voi prinde și îl voi ucide!” – Tiberius (Richard Johnson)
• „Am păzit o singura lege: să nu ne plecăm genunchii niciodata-n fata nimănui! Nici Sarmisegetuza nepierdută. Dar noi, dar ei, dar ei, dar eu, noi suntem morți?Atâta timp cât mă voi putea mișca, atata timp cat va mai fi un singur dac care va vrea sa trăiască liber, ne vom bate pentru acest pamant bun și frumos. Dacă nu mai avem cetăți, ne vom bate ruinele lor. Și când va mai fi o singură palmă de pământ, pe care să putem sta în picioare, ne vom bate pentru palma aceea. Aceasta-i legea, singura! Alta nu cunosc! Ultimul drept pe care-l avem este sa ne dăm moartea.” – Decebal (Amza Pellea)
• „Eu am cucerit Dacia ca sa fie pace. Si va fi pace, o pace romană, cu ei. Da, împreună cu ei. […] L-am învins pe Decebal, dar nu pe daci. Acum va trebui sa îi cucerim pe ei.” – Traian (Amedeo Nazzari)
• „Acceptă acest om care ți se închină pentru eternitate. Accepta omul care sa știe să iubească întotdeauna cu credință. Ovidiu, amores. Omul acesta sunt eu, care te iubește pe tine.” – Tiberius (Richard Johnson)
• „Fata mea, noi trebuie sa trăim aici pe pamantul asta, sa duram. Noi suntem ai pământului ăsta care e al nostru.” – Gerula (Ilarion Ciobanu)
• „Prin aceea te recunosc, fiu al meu, cetățean al Romei și al Daciei, om liber si stăpân!” – Tiberius (Richard Johnson)
• „Înțelege-mă: nu vreau și nu pot, chiar dacă aș vrea! Copilului meu i-a pus numele Traianus, vrea să-l crească în legea romană, pe mine mă silește să port haine romane. Vrea să plec la Roma cu el!” – Andrada (Antonella Lualdi)
• „Tu care ai adus în casele noastre, în forul nostru, privește-i! Îi iubești? Nu vezi? Mancăm la fel ca ei, trăim la fel ca ei, ne îmbrăcăm la fel ca ei. Noi i-am învins pe ei sau ei ne-au învins pe noi?” – Soldat roman
• „Cred că tu ești șeful. Așa că ție am să-ți vorbesc. De ani de zile te simt peste tot, ca pe o umbră otrăvită. Tu-mi ucizi oamenii mei. Le-ai batjocorit trupurile. Dacule, zeii au vorbit și zeii ne-au dat victoria nouă.” – Tiberius (Richard Johnsons)
• „I-ai crescut pe acești tineri ca pe niște sălbatici, dar i-ai învățat să facă drumuri și case? Să se bucure i-ai învățat? Să-și crească copiii în pace? Nu! I-ai învățat doar să ucidă.” – Tiberius (Richard Johnsons)
• „Acum suntem aici. Ori vom trăi împreună, ori ne vom stârpi. Ori vin alții să ne stârpească.” – Tiberius (Richard Johnsons)
ARTICOLE:
- „Aștept cu emoție” – aarc.ro
- Columna… și Dacia Felix – aarc.ro
- Ura în dragoste. Paloșul în plug – aarc.ro
- Amintirile sunt făcute și din asta – agenda.liternet.ro
- Columna – iiccmer.ro
- Columna (1968) – istoriafilmuluiromanesc.ro