CIREȘARII (1984) – film aventură online

Regie: Adrian Petringenaru
Scenariu: Constantin Chiriță
Distribuție: Ion Marinescu, Petre Gheorghiu-Dolj, Ernest Maftei, Nicolae Dinică, Victorița Dobre-Timonu, Ștefan Velniciuc și copiii: Răzvan Baciu, Alina Croitoru, Alina Dumitrescu, Robert Enescu, Horațiu Medveșan, Alexandru Rotaru, Gabriel Sîrbu, Florin Iordan, Marius Petre
Producător: Romulus Lal (Centrul de producție cinematografică București)
Imagine: Ion Dobre
Montaj: Iulia Vincenz
Sunet: Bujor Suru
Muzică: George Grigoriu
An: 1984
Categorie: Lungmetraj
Gen: Aventură, film pentru copii
Durată: 90 minute

22,642 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Şapte adolescenţi pleacă, în vacanţa de vară, într-o expediţie ştiinţifică la Peştera Neagră. Pentru siguranţă, ei alcătuiesc două grupuri – unul în peşteră, altul afară, pe munte, iar comunicarea este realizată prin alfabetul Morse şi două aparate TFF.

PREMII

• 1984 – Festivalul național al filmului pentru copii Piatra Neamț – Premiul Asociației Cineaștilor
• 1988 – Festivalul de Film pentru Copii – Premiul Cocoșul de Aur pentru cea mai bună interpretare actoricească masculină

APRECIERI CRITICE:

„Captează bunăvoința publicului frumusețea peisajelor (cu toate că din ambițioasa dorință de a le conferi un relief plastic unitar, operatorul debutant Ion Dobre coboară pe de o parte brianța culorilor de la suprafața pământului, iar pe de altă parte, iluminează nefiresc de intens Peştera Neagră) şi farmecul înscris pe chipurile junilor interpreți. La acest capitol al distribuției realizatorul se dovedeşte în genere inspirat; naturalețea şi dezinvoltura din gesturile adolescenților aleşi spre a întruchipa puritatea şi inteligența se risipesc — parțial — datorită pozării alintat teatrale a dialogurilor, în sala de postsincron. În schimb, decorurile construite pe platou de scenograful Cristian Niculescu prelungesc fericit (cu excepția Grotei Vânătorului, unde felurite obiecte se etalează, ca într-o vitrină de magazin universal) volumele reale, înlănțuind pe nesimțite într-un univers feeric Peştera Iedului, Cheile Sohodolului sau Peştera Muierii.” – Ioana Creangă, România literară nr. 2, 10 ianuarie 1985

„În plină iarnă-iarnă, în plină vacanță sala „Patria” s-a umplut de Victori, Ioneli, Lucii, Marii, Tici, Urși sau Dani care știau pe dina­fară ce urmează să se întâmple și rosteau re­plicile cu o secundă mai devreme ca ele să se audă în sală. Ce-și puteau dori mai mult autorii? Un film pentru copii, — pardon, pen­tru adolescenți — are o destinație atât de exactă încât părerea publicului matur este cu totul lipsită de importanță. Maturii n-au decât să observe „fenomenul” și să încerce să-I înțeleagă.” – Eva Sîrbu, Cinema nr. 1, ianuarie 1985

„Uneori filmele care-și pun în față genul, tind să anchilozeze orice discuție despre ele însele. Nu înțelegi regulile universului? E doar sci-fi. Nu înțelegi de ce ar fi ea atrasă de el? E un rom-com. În cazul de față, genul e filmul pentru copii, iar cei doi critici (Ioana Creangă și Eva Sîrbu), ale căror texte despre film se pot găsi pe site-ul AaRC, se confruntă cu aceeași dilemă. X, Y și Z lucru nu funcționează, dar da, e un film pentru copii, iar copiii l-au îndrăgit.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

„Ursu, curajosul echipei, un bun sportiv (interpretul său a excelat în performanţe de cascadorie, alpinism, refuzînd să fie dublat. Pentru o secvenţă a luat chiar lecţii de box, pe ascuns, pentru a-mi face o surpriză la filmare); o fată visătoare, blîndă, un fel de soră mai mare a băieţilor, care şi în viaţă a avut grijă de coechipierii ei, le dădea de mîncare, îi cosea cînd era nevoie, îi dojenea; o a doua fată, cuminte, înţeleaptă, care era şi în realitate o bună elevă şi utecistă; conducătorul expediţiei, capul limpede, pentru care am ales un băiat cu înfăţişare amabilă, drăguţ, săritor, dar care ne-a dat de furcă, el fiind de fapt zburdalnic, capricios. Tic, puştiul cel mic şi prost, cum se spune, dar care era de fapt inteligent şi făcea haz şi rîdea de nu mai putea de propriul său rol. Lucrul cu copiii înseamnă însă în primul ca şi în ultimul rînd, răbdare, răbdare şi iar răbdare.” – Andrei Blaier, despre propria sa ecranizare a „Cireșarilor” în revista „Cinema”, 1973 (adevarul.ro)

TRIVIA:

• Filmul este ecranizarea primului volum din seria „Cireşarii” – „Cavalerii florii de cireş”, de Constantin Chiriţă. Prima ecranizare a cărţilor din seria „Cireşarii”, scrise de Constantin Chiriţă, a fost serialul de televiziune cu acelaşi titlu, regizat de Andrei Blaier în 1972.
• Acelaşi Adrian Petringenaru a regizat, în 1985, filmul „Aripi de zăpadă”, ecranizarea volumului al patrulea din seria „Cireşarii” și „Cetatea ascunsă” (1987).
• Constantin Chiriță, autorul cărților „Cireșarii”, s-a născut la 12 martie în anul 1925 în comuna Ibănești, din Vaslui. „Cireșarii”, s-au născut într-una dintre clipele cele mai grele din viața autorului. Căsătorit cu Gertrud Kräuter, a cărei familie a avut de suferit în perioada comunistă – tatăl său, dr. Franz Kräuter, deputat de Timiș, alături de alți membri ai familiei fiind condamnați la temniță grea în urma procesului stalinist împotriva Bisericii Catolice din 1951 –, a avut, la rândul lui, de îndurat supliciile unui regim dictatorial. La acea vreme, scria la „Scânteia”, unde s-a angajat ca redactor și reporter de la vârsta de 19 ani, din anul greu încercat 1944. Când cei din regim au aflat că soția sa era fiica unor „dușmani de clasă“, a fost dat afară de la muncă, dar a supraviețuit: el scria și alții semnau. Atunci, a luat hotărârea să scrie o carte atât de frumoasă încât să nu poată fi refuzată de nicio editură. Așa s-au născut „Cutezătorii”.
• Alex Rotaru a interpretat rolul lui Dan, iar întâmplarea i-a marcat destinul. A făcut doi ani de Fizică, a plecat în SUA cu o bursă la MIT. S-a specializat în Teoria laserelor şi Cuantică, dar a revenit la film studiind la School of Cinematic Arts, University of Southern California. A regizat până acum trei documentare de lungmetraj, ultimul avându-l pe Kevin Spacey producător executiv. Pregăteşte primul lungmetraj de ficţiune. Spune că şi-a găsit locul la Hollywood, locul care l-a primit şi pe unul dintre cineaştii săi preferaţi, Billy Wilder. (Iulia Blaga, agenda.liternet.ro)
• Despre întâlnirea cu Cireșarii, pentru jurnalul.ro, Alex Rotaru povestește: „Aveam 9-10 ani când m-am întâlnit prima oară cu povestea Cireşarilor. Citeam în vremea aceea Jules Verne la ţară, la bunica – „ţara” fiind la Bolintin Vale, în Ilfov -, şi-am descoperit din întâmplare seria romanelor lui Constantin Chiriţă. Am lăsat imediat Verne şi-am fost extrem de prins de Chiriţă, atât de poveştile şi personajele lui în care puteam visa să mă regăsesc, cât şi de stilul lui poetic pe care nu-l înţelegeam în întregime atunci, dar care mă tulbura şi impresiona. Ţin minte că uneori sorbeam finalul câte unui capitol sub plapumă, la lanternă, după ce bunica ordona stingerea. Până în ziua de astăzi, deschiderea vreunui volum din „Cireşarii” mă răscoleşte foarte tare.”
• În același interviu, actorul povestește cum el și ceilalți copii actori făceau tot felul de năzdrăvenii în timpul filmărilor, iar regizorul Adrian Petringenaru făcea tot posibilul să fie cu ochii-n patru. „Era, Dumnezeu să-l ierte, un om pe-atât de iubitor, pe cât de autoritar. Impunea un respect prin aspect, vorbă, gestică. (…) Când îl dezamăgeam, ne venea să intrăm în pământ de ruşine, nu trebuia să ne certe el. Cam aşa simţeam şi despre Ilarion Ciobanu, cu care am avut norocul să filmăm la ultimul film.” (A.R.)
• Mama sa este actriţa Maria Rotaru, iar tatăl, dramaturgul şi textierul Eugen Rotaru, iar niciunul dintre cei doi părinți nu au vrut ca cel mic să aibă legături cu showbusiness-ul.
• Filmul a fost realizat cu sprijinul organelor de partid și de stat ale județului Gorj și al Institutului de Speologie „Emil Racoviță”.
• Filmările exterioare au fost realizate în decorul natural al peșterilor: Iedului, Muierilor, Polovragi și în Cheile Sohodolului din județul Gorj.
• Filmul a fost vizionat de 1.417.750 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.

REPLICI:

• „E mai mult decât o aventură. E un vis. Marele vis al cireșarilor prinde viață!” -Maria (Alina Dumitrescu)
• „Ne cheamă Victor. A găsit harta veche a peșterii la muzeu și a copiat-o.” – Ursu (Gabriel Sîrbu)
• „A.M. – antemeridian. Adică înaintea meridianului. Dimineața. Așa cum P.M. înseamnă postmeridian, adică după-amiaza”. – ing. Florescu, tatăl Mariei și al lui Tic (Nicolae Dinică)
• „Eu nu mai sunt mic! Am crescut cu 2 cm de când te-am rugat prima oară să mă lași!” – Tic (Răzvan Baciu)
• „Patruped nesuferit! Am zis ora 4 a.m.! Iar tu m-ai sculat la 6!” – Tic (Răzvan Baciu)
• „Mai întâi o să murim de foame și apoi o să murim de frică. De două ori o să murim, da!” – Tic (Răzvan Baciu)
• „Tu cum te simți când ai burta plină? Te cred, dai din coadă!” – Tic (Răzvan Baciu)
• „Facem împărțirea pe grupe. 3 rămân afară și 3 se duc în peșteră.” – Ursu (Gabriel Sîrbu)
• „Te văd. Și ești urât. Și scoți limba de-un cot.” – Maria (Alina Dumitrescu)
• „Am eu o armă, numai să găsiți voi cuvântul magic.” – Tic (Răzvan Baciu)

ARTICOLE:

• „Cireșarii”, cronică de film (de Eva Sîrbu) – aarc.ro
• Cireșarii, astăzi (de Ioana Creangă) – aarc.ro
• Cum am devenit Cireşar – jurnalul.ro
• Teatru și filme românești: ‘„Cireşarii” (1972, 1984) – agerpres.ro
• Alex Rotaru: un Cireșar la Hollywood – jurnalul.ro
• Ce s-a întâmplat cu actorii din „Cireșarii”? 40 de ani fără vești de la Tic, Victor, Maria și Ursu – newsweek.ro
• Cireșarii, la centenarul nașterii autorului – radioromaniacultural.ro
• Povestea lui Constantin Chiriță, scriitorul care a transformat pionierii României comuniste în cireșari: „Omenirea trebuie să viseze frumos” – adevarul.ro
• Alex Rotaru, de la rolul din Cireşarii la fizica cuantică şi cariera de cineast la Hollywood – agenda.liternet.ro
• Alex Rotaru, de la rolul din „Cireşarii” la fizica cuantică şi cariera de cineast la Hollywood: „Da, am avut noroc cu găsirea drumului către America dar, odată ajuns acolo, a trebuit să pun osul rău de tot” – hotnews.ro
• Alex Rotaru, singurul regizor român de la Hollywood: „În anii ’90 am fost întrebat dacă îi cunosc personal pe Nadia, Hagi sau Năstase, si chiar dacă sunt strănepotul lui Dracula” – ampress.ro
• Alex Rotaru, un „premiant” al României la Hollywood. – arhiva.formula-as.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.