CUMPĂNA (1979) – film dramă online

Regie: Cristiana Nicolae
Scenariu: Horia Pătrașcu
Distribuție: Ernest Maftei, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ioana Pavelescu, Mircea Albulescu, Florin Zamfirescu, Adina Popescu, Dinu Lazăr
Producător: Casa de filme Trei
Imagine: Marian Iordache
Montaj: Magda Chișe Ghincioiu
Sunet: Andrei Coler
Muzică: Lucian Mețianu
An: 1979
Categorie: Lungmetraj
Gen: Film polițist
Durată: 82 minute

SINOPSIS

În noaptea de Anul Nou, într-o cabană izolată de munte, locuită de cabanier, nepoata sa și logodnicul ei, ajung doi turiști rătăciți prin viscol și doi infractori care reușiseră să scape de patrula care-i încolțise, lichidând-o. Alarma pe care o dau cabanierii declanșează evenimente dramatice.

APRECIERI CRITICE:

„Un singur lucru, destul de grav, i-aș reproșa acestui film. Acea fascinație maladivă, acea plăcere de a te umfla în pene la volanul mașinii proprii, precum și faptul că tocmai cel mai vinovat dintre vinovați e un vinovat viitor, care devine vinovat abia spre sfârșitul poveștii, încărcându-se cu noi vinovății (șantaj, iar la urmă trădare chiar împotriva familiei sale) — toate aceste elemente nu au fost tratate cinematografic. Nu au dat naștere la numeroase și variate mici detalii care să le revoce ca o rimă. Este cusurul pe care l-am semnalat mereu la cineastul român: are idei bune, dar le pierde pe drum.” – D. I. Suchianu în revista România literară nr. 7, 14 februarie 1980

„Suspectă, bizară e purtarea celor doi călători. Unul (interpretat de Mircea Albulescu) e un om interesant; rând pe rând de un calm glacial, de o politețe perfectă, iar alteori izbucnind în accese de violență, spărgând totul în jurul lui. Se exprimă ales, adesea cu ironie, cu sarcasm. Tovarășul său (Vova: Florin Zamfirescu) nu e nici el lipsit de un oarecare aspect bolnăvicios. Nu e copilăros, ci căzut în copilărie, înapoiat, mereu nesigur de el (deși, sau poate tocmai pentru că) are accese de extravaganță, atât în ordinea lașității cât și a donchișotismului. Dar spectatorul înțelege că nuanța de nebunie a acestora doi nu-i disculpă, ci-i face încă mai odioși.” – Valerian Sava în revista România literară nr. 7, 14 februarie 1980

Simplitatea subiectului lui Horia Pătraş­cu (o cabană la munte, nouă, încă nein­trată în circuitul comercial, la care un număr restrâns de persoane, printre care şi recentul făptaş al unei crime şi compli­cele acestuia, îşi petrec fortuit revelionul), această simplitate, zic, era însă numai aparentă. Ea a fost un fel de cursă în care regizoarea s-a lăsat prinsă, cu o ingenuitate pe care o mărturiseşte, explicit şi re­petat, în textul decupajului regizoral. – Valerian Sava în revista România literară nr. 7, 14 februarie 1980

„De la bun început, Fulga are un statut de maturitate incert – în timp ce fizic e o femeie în toată firea, în familie e doar o nepoțică. Despre părinți nu știm mai nimic, sunt practic absenți dintotdeauna, Tata Bunu se îngrijește de ea și îi dirijează viața, fiind protectorul discret al căsătoriei sale și, implicit, împlinirii sale ca femeie. Însă atunci când femeia se trezește în brațe cu un urs de pluș, cadou de la bunic, devine evident că avem de-a face cu o regresie psihologică marcantă. Bătrânul, substituit autorității parentale, parcă refuză să vadă că nepoțica lui e demult o femeie cu drepturile, nevoile și dorințele sale. Într-un studiu de caz psihanalitic trivial, Fulga ar fi o tânără femeie care îi relatează psihanalistului un coșmar. Precizarea pe care le-o face bărbaților, atunci când ei dau buzna în casă, nu e doar o replică de umplutură: e logodită cu Pavel, nu căsătorită. Ținând cont de rigorile vremurilor și de cultura satului muntenesc, tânara se află în fața mariajului și a nopții nunții, care îi trezește din adâncuri toate spaimele de fecioară. Practic, ea se află în fața unei cumpene, cum spune, misterios, titlul.” – Augustin Cupșa, cinepub.ro

TRIVIA:

• „Cumpăna” este un film polițist, realizat pe un scenariu de Horia Pătrașcu, cunoscut și ca scenarist al filmului „Reconstituirea”.
• Intriga urmărește o situație de suspans petrecută într-o cabană montană, în noaptea de Revelion, unde personajul feminin Fulga (Ioana Pavelescu) este prins într-un joc ambiguu între mai multe grupuri de turiști.
• Filmul a provocat reacții negative în aparatul cultural al epocii: Miu Dobrescu, președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste, ar fi vrut să o oblige pe regizoare să plătească costurile producției, considerând că stilul regizoral este prea influențat de filmele polițiste americane.
• Măsura nu a putut fi aplicată deoarece scenariul aprobat pentru producție purta și semnătura oficială a lui Dobrescu, ceea ce făcea imposibilă sancționarea ulterioară a filmului.
• Regizoarea Cristiana Nicolae s-a născut Cristiana Iliescu, în 1943, la Târgoviște, într-o familie cu origini în neamul boierilor Alimăneșteni.
• A ajuns să studieze regia la IATC „I. L. Caragiale” aproape din întâmplare: în 1965 a dat examenul la regie în urma unui pariu făcut de sora ei cu viitorul regizor Mircea Veroiu. A abandonat însă concursul în faza finală și a intrat efectiv la IATC abia în 1966, după ce a renunțat la un post de stewardesă TAROM pe liniile internaționale.
• A debutat în lungmetraj cu „Întoarcerea lui Magellan” (1973), pe un scenariu propriu inspirat de o idee din romanul lui Radu Cosașu. Filmul a avut 1.636.340 de spectatori până în 1997, deși fusese lansat inițial într-o singură copie.
• „Întoarcerea lui Magellan” a fost prezentat în 1974 la Rencontres Internationales Film et Jeunesse de la Cannes, festival dedicat filmelor pentru tineret.
• Finalul filmului de debut a fost modificat la cererea conducerii Casei de Filme Trei, care a impus introducerea unui voice-over scris de directorul studioului Eugen Mandric, schimbare pe care regizoarea a considerat-o o intervenție nedreaptă asupra filmului.
• În filmografia sa se regăsesc nouă lungmetraje, abordând genuri variate: dramă istorică („Râul care urcă muntele”), film polițist („Cumpăna”), film sportiv („Stele de iarnă”), filme despre adolescenți („De dragul tău, Anca”, „Al patrulea gard, lângă debarcader”, „Recital în grădina cu pitici”) sau adaptări fantastice („Hanul dintre dealuri”).
• A realizat și miniseria pentru copii „Racheta albă”, foarte populară în anii ’80.
• După 1990, regizoarea s-a stabilit în Canada, unde a predat cursuri de cinema la universități din Montréal, a realizat documentare și a lucrat o perioadă ca translator de limba rusă pentru guvernul Québecului.
• În Canada s-a orientat și către psihologia transpersonală, domeniu în care s-a specializat ulterior.

REPLICI:

• „Fulga, fugi cu mine! Am atâta nevoie de cineva!” – Vova (Florin Zamfirescu)
• „Suntem grozavi, suntem grozavi!” – Livia (Adina Popescu)
• „Pune niște vin la fiert!” – Bucur (Ernest Maftei)
• „Vova, culege folclor, merge prin casă cu ăla rănitu.” – Fulga (Ioana Pavelescu)
• „Parcă aveai ceva de vorbit la Miliție.” – Fulga (Ioana Pavelescu)
• „Nu oricine are curajul să mănânce, să doarmă în aceeași casă cu un om ieșit din pușcărie.” – Bogdan (Mircea Albulescu)
• „Nu mai bea, tată bunule!” – Fulga (Ioana Pavelescu)
• „Cu banii pe care-i iau de la voi îmi iau mașină.” – Pavel (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Îmi pare rău, bătrâne. Te-ai purtat omenește. Dar acum sunt prea mulți care știu.” – Bogdan (Mircea Albulescu)
• „Ăla în viața lui n-o să aibă curajul să-și amintească noaptea asta.” – Bogdan (Mircea Albulescu)
• „Vova care joacă poker și ia banii muncitorilor.” – Bogdan (Mircea Albulescu)
• „Bogdan nu există. Eu sunt nimeni.” – Bogdan (Mircea Albulescu)
• „Morții cu morții, vii cu vii.” – Pavel (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Ce-ai, mă, nea Bucure? Faci pe John Wayne?” – Pavel (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „În viața sunt cele bune și cele pentru care trebuie să lupți ca să fie bune.” – Bucur (Ernest Maftei)

ARTICOLE:

• Regizoarea căreia i s-a pierdut urma – scena9.ro
• Cronică de film: „Cumpăna”, de D. I. Suchianu – aarc.ro
• Cronică de film: „Cumpăna”, de Valerian Sava – aarc.ro
• Retrospectivă Cristiana Nicolae – arhiva.unatc.ro
• Two Movies on the Lives of Women Factory Workers (1983, 1992, Romania) – jstor.org

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.