Synopsis
Acțiunea filmului se petrece în secolul I î.Hr., în perioada domniei regelui Burebista, conducătorul primului stat dac centralizat. Burebista este singurul rege “barbar” pe care măritul împărat roman, Cezar, nu l-a învins. Dacii se pregătesc de confruntare.
Regie: Gheorghe Vitanidis
Scenariu: Mihnea Gheorghiu
Distribuție: George Constantin, Ion Dichiseanu, Emanoil Petrut, Alexandru Repan, Ernest Maftei, Ovidiu Iuliu Moldovan, Șerban Ionescu, Ștefan Sileanu, Ioana Bulcă, Anca Szonyi, Monica Rusu, Constantin Dinulescu, Iulian Necsulescu, Vlad Rădescu, Corano Negreanu, Szabolcs Cseh, Vasile Nitulescu
Producător: Mihai Opriș
Imagine: Petru Maier
Montaj: Cristina Ionescu, Yolanda Mîntulescu
Sunet: Anusavan Salamanian, Silviu Camil
Muzică: Theodor Grigoriu
An: 1980
Categorie: Lungmetraj
Gen: Istoric
Durată: 136 minute
43,406 – Spectatori Cinepub
SINOPSIS
În prima parte a secolului I i.h, Burebista, conducatorul primului stat dac centralizat, luptă pentru unificarea regatului și redobândirea unor vechi ținuturi dacice. Sprijinit de marele preot Deceneu și de comandanții militari geto-daci, Burebista duce o politică de alianțe abile pentru a se apăra atât de expansiunea romană cât și de celți.
În anii ´70, înaintea Erei Noastre, expansiunea puternicului Imperiu Roman atinge, la sud de Dunăre, bogatele ținuturi ale Dacilor uniți într-un mare și puternic regat sub sceptrul viteazului Burebista. Proconsulul Hibrida (a cărui soție este fosta iubită a unui gladiator din oastea lui Spartacus revenita la vatră) se și instalează într-o cetate grecească de la mare. Asasinarea lui Iuliu Cezar amână inevitabil.
REGIZORUL DESPRE FILM:
“Nu știu cum va ieși filmul, cât de valoros va fi, dar cred ca e un act de respect și de probitate faptul că filmăm aici, chiar pe locul fostelor cetăți dacice. Din păcate ne-am dezobișnuit să facem filme grele. Pentru a face cât mai puține concesii mă sprijin pe interpretarea actoricească.” – Gheorghe Vitanidis – 1980 (Cinema).
APRECIERI CRITICE:
“Ciocnirile geto-dacilor cu celții și romanii că și evenimente mai mărunte din viața marelui rege dac, sunt scornite de imaginația lui Mihnea Gheorghiu în “Fierul și aurul”, text anost, redundant și precar, încredințat, ulterior, publicității.
Marcând depravarea totală a Proiectului de Epopee cinematografică națională după câteva reușite promițătoare în deceniile anterioare, filmul deține o lungă înșiruire de discursuri politice care reproduce tonul și temele “de Partid și de Stat”. “În țara cea mare, unită și liberă, loc de robie nu mai este” sau, “Și spuneți cetățenilor că Dacii n-au încetat sa fie cei mai drepți dintre traci” când nu parafrazează de-a dreptul refrenul unui fost imn oficial: “Muncitori și ostași, cărturari și plugari” luând forma în proză “Ostași, și plugari, și meșteșugari deopotrivă…” sau anticipări din Octavian Goga: “Nu plange Lae ! Zi, mai bine, o vorbă de dor.” La curtea regelui, prieten la cataramă cu Vercingetorx și alte VIP-uri, se face politică la nivel mondial și strategie la nivel european.
Realizatorul reconstituie, ambițios, ample scene de bătălie, dar nu elocventă sabiei ci gestul emfatic dă miezul acestei hazardate restituiri, o distribuție de aur rămânând captive declamării în ton tragic, a textelor jurnalistice. N-am mai rămas nimic din noblețea, firescul și omenescul dialogului scris de Titus Popovici pentru filmele sale istorice. În plus, ca și în Zodia fecioarei, Gheorghiu e obsedat de crearea unei mitologii artificiale, alaiurile dionisiace fiind urmate de misterioase jocuri populare dacice. Premiul “Cântarea României” nici nu putea fi mai nimerit decernat.” (Tudor Caranfil)
TRIVIA:
- Soundtrack – Orchestra simfonică a Operei Române, dirijor Mihai Brediceanu.
- Formația ”Musica Rediviva”, dirijor Ludovic Bacs
Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.
