TOAMNA BOBOCILOR (1975) – film comedie online

Regie: Mircea Moldovan
Scenariu: Petre Sălcudeanu
Distribuție: Marin Moraru, Draga Olteanu Matei, Emil Hossu, Sebastian Papaiani, Maria Ploae, Octavian Cotescu, Dumitru Furdui, Vasile Nițulescu, Monica Giuta, Elena Sereda, Nae Mazilu, Julieta Strâmbeanu, Ileana Jurciuc, Constantin Bîrliba, Haralambie Polizu, Tatiana Lili Iorga, Savu Rahoveanu, Vasile Ardeleanu, Elena Stescu
Producător: Beno Meirodici (Casa de Filme Unu)
Imagine: Ion Marinescu
Montaj: Adina Georgescu-Obrocea
Sunet: Bogdan Capadia
Muzică: Paul Urmuzescu
An: 1975
Categorie: Lungmetraj
Gen: Comedie
Durată: 90 minute

39,138 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

După terminarea facultății, trei absolvenți – profesoara de limba franceză Mariella Tudor (Maria Ploae), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) și inginerul agronom Geo Severus (Dumitru Furdui) – pornesc fără să se cunoască spre satul Viișoara, aflat la 599 km de București, unde au primit posturi prin repartiție.

APRECIERI CRITICE:

„Tinerii intelectuali (un medic, o filologă, un agronom) se confruntă, într-un sat transilvan, la primul lor loc de muncă, cu aplicarea celor învățate în laboratorul facultății. «Locomotivă» care a tractat încă două «vagoane», corespunzătoare anotimpurilor «bobocilor», menită să ajungă la concluzia-mesaj: „N-am venit ca să plecăm, am venit să rămânem, să ridicăm agricultura și satul”. Ilustrare, în diapazon comic, a democrației socialiste la țară, deși monoton în efecte comice (ciondănelile dintre Toderaș și Varvara, umorile schimbătoare ale tinerilor șovăielnici în fața greutăților etc.), filmul are darul rar de a reda, în dialog, culoarea locală, efort rar exersat în comediile noastre.” – Tudor Caranfil

Călin Căliman considera că scopul filmului nu a fost atins, iar „comedia s-a legat greu”. („Istoria filmului românesc 1897-2000”)

Cristian Tudor Popescu considera seria filmelor „Bobocii” având caracter politic și propagandistic specific epocii comuniste. Satul prezentat în film este „un univers fictiv, o Românie paralelă”.

Dan Goanță a remarcat prezența unor elemente de propagandă politică precum conducerea colectivă, recolta la hectar sau apropierea satului de oraș, reprezentarea satului din anii ’60–’70 fiind considerată o „utopie ceaușistă”.

Deși constată și el scopul propagandistic, Ioan Lazăr consemnează totuși meritul regizorului de a transforma materia amorfă și anostă a unui scenariu într-un film de ficțiune comică, prin reorganizarea materialului ca o poveste recitată de un comentator pe un ton evident ironic. Nevoiți să facă un compromis cu cenzura, autorii filmului au transformat produsul cinematografic într-un „caraghioslâc ideologic”, în care scopul moralei a fost deturnat prin parodierea personajelor principale. Lazăr a remarcat prezența unor „exemple deraiate comic” precum ședințele de partid lipsite de eficiență, la care membra lehuză rămasă acasă în concediu de creștere a copilului votează cu stegulețe colorate, erorile de organizare a lucrărilor agricole cauzate de indiferența celor implicați etc. Falsificarea identității inginerului Geo oferă un ingenios și subtil pretext de a parodia proprietatea colectivă, ajungându-se și la împărțirea obiectelor de folosință intimă. Succesul la public al filmului a fost determinat de tandemul Draga Olteanu Matei (Varvara) – Marin Moraru (Toderaș), de amestecul între umorul citadin și cel rural (prezent mai ales în limbaj) sau de stilul regizoral al lui Mircea Moldovan.

Eva Sârbu a lăudat farmecul acestui film care „stă în prospețimea observației (…) în tandrețea punctului de vedere (…) în înțelegerea, și ea tandră, a problematicii”. Ea a afirmat însă că autorii filmului nu trebuiau să glumească pe astfel de teme.

„Tema emancipării femeii în socialism pe calapodul Lenuței, tractorista din anii ’50, este ilustrată de voluntara coană Varvara care-și mobilizează soțul refractar la schimbare, conducând ca în Lysistrata, varianta cooperatistă, ostilitățile. Tema natalității derivă tot de la aceeași coană, dar trece mai departe la fetele cinstite de la țară, precum Paulina, care vor să-și pună pirostriile și să procreeze serial, Paulina anunțându-și pretendentul potențial că un control medical a declarat-o fertilă, expresia unei senzualități reproductive plasată undeva între uger și muget.” – Adrian Ionescu, cinepub.ro

„Filmul lui Mircea Drăgan este până la urmă o comedie cu o partitură ideologică clară, fără nimic subversiv, dramatizând o situație tipică a vieții în comunism cu o rezolvare și ea pe linie, în conformitate cu etica socialistă. Faptul că această rezolvare este nerealistă, falsă, este irelevantă: misiunea regizorului plus a scenaristului este să demonstreze contrariul și să creeze premisele unei dumiriri ca în roamnele colectivizării când la final țăranul bine intenționat, dar încețoșat la minte înțelege ce minunat este să-și dea pământul la colectivă, unde va lucra din greu pe un salariu de mizerie spre bunăstarea întregului popor.” – Adrian Ionescu, cinepub.ro

TRIVIA:

• Seria Bobocilor cuprinde trei filme regizate de Mircea Moldovan, după scenarii scrise de Petre Sălcudeanu – Toamna bobocilor (1975), Iarna bobocilor (1977) şi Primăvara bobocilor (1985), potrivit volumului Dicţionar de filme româneşti de Tudor Caranfil (Ed. Litera Internaţional, 2003).
• Potrivit comentatorului (Octavian Cotescu), Viișoara este un sat inexistent pe hărțile turistice, pe care se ajungea fie pe calea ferată fie pe un drum cu dale de piatră rămas de pe vremea romanilor.
• Titlul filmului provine din proverbul Toamna se numără bobocii cu referire la începerea unui nou an școlar. Scenaristul Petre Sălcudeanu avea „o anumită înclinație către lumea satului” (după cum a afirmat Draga Olteanu-Matei) și a intenționat să realizeze patru filme care să urmărească integrarea unui grup de absolvenți de facultate în viața rurală de-a lungul a celor patru anotimpuri ale unui an. Dintre acestea, au fost realizate numai trei, Vara bobocilor rămânând doar în faza de intenție. Sălcudeanu s-a gândit să formeze un cuplu alcătuit din Draga Olteanu-Matei și Marin Moraru, care să confere filmului o latură umoristică.
• Filmul a intrat în faza de producție în aprilie 1974, el aflându-se încă în lucru în noiembrie 1974, probabil la montaj. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București.
• Genericul animat a fost conceput și desenat de Florica Vintilă.
• Regizor secund a fost Alexe Tudor.
• Copia standard a fost definitivată la 9 mai 1975.
• Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.404.000 lei.
• După filmul Toamna bobocilor, scenaristul Petre Sălcudeanu și regizorul Mircea Moldovan au colaborat la realizarea a două continuări: Iarna bobocilor (1977) și Primăvara bobocilor(1987), mai slab primite de public. În ultima dintre ele, cuplul Varvara – Toderaș a fost interpretat de Tamara Buciuceanu-Botez și Dem Rădulescu.
• Scenaristul a intenționat să scrie și scenariul unui al patrulea film intitulat Vara bobocilor, dar acesta a rămas la stadiul de intenție.
• Filmul Toamna bobocilor a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 3.511.851 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
• La sfârșitul deceniului 7 al secolului al XX-lea, tinerii absolvenți de facultate primesc repartiții la țară, refuzându-li-se posturi în orașele mari, în urma unui decret al președintelui țării. Ca urmare, a devenit necesară realizarea de filme prin care să li se inoculeze tinerilor absolvenți ideea că viața la țară este frumoasă, iar satisfacțiile profesionale sunt mari. Toamna bobocilor a reprezentat un început de drum în tratarea acestui subiect, fiind urmată de filme ca Iarna bobocilor (1977), Buletin de București (1983), Căsătorie cu repetiție (1985) și Primăvara bobocilor (1987).

REPLICI:

• „Dacă toate trenurile care pleacă din Viișoara duc spre București, nu toate trenurile care pleacă din București merg la Viișoara.” – Narator (Octavian Cotescu)
• „Aici suntem la Viișoara, Veselie!” – Toderaș (Marin Moraru)
• „Ea s-a cerut să vină aici. Nu fii proastă, una ca asta nu are nevoie de al tău.” – Varvara (Draga Olteanu Matei)
• „O muiere, ca să-l câștige pe bărbat, trebuie să lupte!” – Varvara (Draga Olteanu Matei)
• „Numai necuvântătoarele tac și se supun!” – Varvara (Draga Olteanu Matei)
• „Am liceul, tovarășe. Și trei ani de școală tehnică. Sunt tehnician! Așa că te rog să-mi vorbești cu stimă.” – Pompei (Sebastian Papaiani)
• „Trebuie să-mi termin stagiul de 3 ani.” – Ovidiu (Emil Hossu)
• „Domnii sunt domni și dacă nu au funcție!” – Toderaș (Marin Moraru)
• „Eu sunt pentru pace!” – Toderaș (Marin Moraru)
• „La o declarație de război, se răspunde tot cu o declațatie de război.” – Naratorul (Octavian Cotescu)
• „Sufletul omului este atât de schimbător.” – Naratorul (Octavian Cotescu)
• „Țuica face mintea limpede!” – Varvara (Draga Olteanu Matei)
• „Ăștia care vin și pleacă, vin și pleacă. Uite-așa.” – Toderaș (Marin Moraru)

ARTICOLE:

• Mare film, mare – „Iarna bobocilor”, la TVR1 – tvr.ro
• Toamna Bobocilor – tvr.ro
• Teatru și filme românești. Seria „Bobocilor” (1975, 1977, 1985) – agerpres.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.