ȘI POATE MAI TRĂIESC ȘI AZI (2019) – film dramă online

Regie: Tudor Cristian Jurgiu
Scenariu: Tudor Cristian Jurgiu, Anca Tăbleț
Distribuție: Bogdan Nechifor, Nicoleta Hâncu
Producător: Tudor Giurgiu, Bogdan Crăciun
Imagine: Laurențiu Răducanu
Montaj: Dragoș Apetri
Sunet: Filip Mureșan
An: 2019
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă
Durată: 73 minute

6,712 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Clara (Nicoleta Hâncu) şi Vlad (Bogdan Nechifor) au o relaţie cu probleme de sincronizare. Când Vlad este gelos, Clara este sigură pe ea însăși. Când Clara este entuziastă, Vlad e plictisit. Când Vlad e fericit, Clara e deprimată. Când ea este furioasă, el este calm.Numai când el devine Făt-Frumos, ea devine în sfârşit Prințesa lui. Seduși de ideea unei iubiri perfecte, ca-n filme și cărți, cei doi fac totul ca s-o trăiască pe propria piele.

PREMII:

• 2020 – Premiile Gopo – Premiul „Tânără speranță” (Laurențiu Răducanu)
• 2020 – Premiile Gopo – Nominalizare pentru „cea mai bună actriță în rol principal” (Nicoleta Hâncu)

APRECIERI CRITICE:

„Abordarea psihologică a lui Jurgiu este susținută de o estetică contrastantă. Pe de o parte, un realism aproape bazinian, unde sentimentul că avem acces doar la un moment dintr-un întreg conferă întregului film o textură autentică și neprelucrată. Acest realism este însă temperat de inserții care refuză să ne țină în rolul de simpli observatori. Basmul narat de vocea Clarei și imaginile statice ale diafilmelor nu aparțin lumii diegetice a personajelor, ci emană din psihicul lor colectiv. Filmul lui Jurgiu nu este unul pur realist, ci cochetează cu un realism magic, în care banalul cotidian este bântuit de proiecțiile subconștientului. Aceste elemente nu funcționează însă ca o evadare din real, ci mai degrabă ca un comentariu ironic asupra acestuia. Fiecare fragment de basm accentuează, prin contrast, prozaismul relației reale. Subconștientul nu oferă soluții magice, ci doar reflectă distanța de netrecut dintre ideal și realitate, distanță cu care Clara nu e încă pregătită să facă pace.” – Andrei Voineag, cinepub.ro

„Nici ea, nici el nu au destul contur – sunt generici. Asta e în bună măsură din cauză că regizorul-scenarist nu i-a creat în relație cu o lume mai largă, astfel încât caracterizările lor să se îmbogățească pe măsură ce interacționează cu rude și colegi, cu joburi și proiecte și pasiuni. La un moment dat îl vedem pe băiat cu o cască pe cap, printre utilaje care sapă gropi, dar asta e tot. Fata merge la un moment dat la o petrece, dar n-o vedem acolo.” – Andrei Gorzo, andreigorzoblog.wordpress.ro

„În cinemaul românesc, reperul proxim îl constituie filmele Anei Lungu – «Autoportretul unei fete cuminți» (2015), «Un prinț și jumătate» (2018). Tratând dinăuntru despre o micro-nișă socială hispteresc-boemă, acestea au și ele elemente de narcisism și de prețiozitate. Diferența în favoarea lui Lungu – care e mare – o fac personajele ei realmente idiosincratice, voința ei de autodocumentare lucidă, latura etnografică a demersurilor ei. Poate că filmul lui Jurgiu spune și el ceva interesant despre o anumită sensibilitate evazionist-romantică a epocii noastre, care poate fi asociată unui anumit grup social, dar e interesant strict ca simptom; din punct de vedere artistic nu are destulă forță.” – Andrei Gorzo, andreigorzoblog.wordpress.ro

„Vlad (Bogdan Nechifor) și Clara (Nicoleta Hâncu) trăiesc un basm contemporan la margine de București, unde împărăția nu-i nici pe departe un castel flamboaiant, ci un simplu apartament de bloc. Pețitoarea, nimeni alta decât Clara, și-l alege pe Vlad după un drum obositor, mitic, prin favelele Bucureștiului, unde el stă într-o speluncă, cu haine jerpelite și încercuit de pisici. Când sosește, Jurgiu introduce un mini-comic de situație, ea îl întreabă „unde e stăpânul tău?”, arătând că nu-i prințul falnic la care nădăjduia.” – Georgiana Mușat, filmsinframe.com

„Filmul vorbeşte despre instabilitatea în cuplu dând impresia că dragostea este privită din exterior, fără fiorul lăuntric al participării partenerilor.” – Adrian Țion, agenda.liternet.ro

TRIVIA:

• Tudor Cristian Jurgiu a debutat în lungmetraj cu filmul „Câinele japonez”, în 2013, film pentru care Victor Rebengiuc a câștigat premiul pentru cel mai bun actor în rol principal la Gala Premiilor Gopo. De asemenea, filmul a fost premiat la festivalurile de la Moscova, Vilnius și Varșovia.
• Cei doi actori, Bogdan Nechifor și Nicoleta Hâncu, fac în acest film primul lor rol principal într-un lungmetraj.
• Despre film, regizorul declara: „Mulți dintre noi își creează imaginea relației perfecte și nu acceptă nimic mai prejos de asta. De multe ori însă idealurile de acest fel nu supraviețuiesc contactului cu realitatea. Protagoniștii filmului se luptă cu imaginile din capul lor și încearcă să îl vadă pe celălalt așa cum e cu adevărat.”
• Despre secvența din final filmată în apă, Nicoleta Hâncu declara, într-un interviu pentru revista Films in Frame, că fizic a fost foartea grea. „După ce am ieșit din apă, am început să tremur și nu puteam să-mi controlez corpul.” (N.H.)
• Întrebată într-un interviu pentru revista Alist Magazine care este principalul mesaj al filmului, Nicoleta Hâncu declară: „Că nimeni nu este eminamente bun sau rău, că o relație se termină pentru că partenerii s-au dezvoltat în direcții diferite, nu pentru că nu se iubesc, că poți alege, în ciuda acestei rupturi, să te întâlnești cu celălalt. Cred că în epoca în care trăim e mult mai ușor să renunți la relație și, uneori, și mai „cool”, decât să rămâi și să încerci să găsești soluții. Fugim de durere și devenim comozi și superficiali. Exclud de aici relațiile abuzive, evident.”
• Pe cinepub.ro, puteți urmări și alte filme ale regizorului Tudor Cristian Jurgiu: scurtmetrajele „Nunta lui Oli” (2009), „În acvariu” (2012) și „În care eroina se ascunde și apoi are parte de o întâlnire neașteptată” (2015).

REPLICI:

• „Da, eu urăsc să fiu singur mai mult decât te iubesc pe tine. Dar ce contează, acum sunt aici. Am fost, mă rog, sunt.” – Vlad (Bogdan Nechifor)
• „Ai un blestem. Dă-te de 3 ori peste cap” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Tu ești alesul meu și eu sunt aleasa ta.” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Nu mai am expresia aia, de fată, de prospețime, am pierdut-o.” – Ea (Nicoleta Hâncu)
• „Și fiul de împărat se pierdu și păși în tărâmul de nesfârșit al Scorpiei.” – Ea (Nicoleta Hâncu)
• „ Dar oricum totul e ok și e o minune că suntem împreună. Căcăat, nu știu cum să spun altfel”- Ea (Nicoleta Hâncu)
• Când îmi spui cât de fericită ești, mă apucă frica și nuștiu ce e cu marea asta iubire
• „Nu mai am expresia aia. De fată, de prospețime…” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Nu vreau să ajung ericariote pe fundul Oceanului. (…) Vreau să rămânem așa, Vlad.” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Totul se transformă.” – Vlad (Bogdan Nechifor)
• „Hai iubește-mă frumos! Hai! Tu nu mă iubești cum trebuie…” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Vorbește normal. Vorbește în pula mea normal!” – Vlad (Bogdan Nechifor)
• „Mulțumesc că ești așa bun și răbdător. Îmi pare rău că înnebunesc așa câteodată.” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Zii, mă, nebuno, mai sunt blând? Zii, mă, psihopato, mai sunt blând?” – Vlad (Bogdan Nechifor)
• „Da, în pula mea, ești bun și blând și așa o să rămâi!” – Clara (Nicoleta Hâncu)
• „Doi distruși unul lângă altul, facem ce putem.” – Vlad (Bogdan Nechifor)

ARTICOLE:

• De vorbă cu protagoniștii filmului „Și poate mai trăiesc și azi” – filmsinframe.com
• „Poate mai trăiesc și azi”, „Berliner” și „Certitudinea posibilităților” – andreigorzoblog.wordpress.com
• Și poate mai trăiesc și azi – Clopoțeii dragostei – filmsinframe.ro
• Căutările filmului românesc – „Și poate mai trăiesc și azi” la TIFF, 2020 – agenda.liternet.ro
• Premiile Gopo. Nicoleta Hâncu: „În relații, e nevoie să devenim vulnerabili, să spunem ce simțim!” – alistmagazine.ro