FRAȚII JDERI (1974) – film dramă online

Regie: Mircea Drăgan
Distribuție: Gheorghe Cozorici, Sebastian Papaiani, George Calboreanu, Toma Dimitriu, Geo Barton, Sandina Stan, Iurie Darie, Emanoil Petruț, Florin Piersic, Ioana Drăgan, George Motoi, Ștefan Velniciuc, Carmen Stănescu, Valeria Marian, Draga Olteanu-Matei, Jean Constantin, Colea Răutu, Gheorghe Dinică, Puiu Călinescu, Lucia Rîpeanu, Marcel Anghelescu
Scenariu: Profira Sadoveanu, Constantin Mitru, Mircea Drăgan
Producător: Ion Chiolom, Lidia Popiță
Imagine: Nicolae Mărgineanu, Mircea Mladin
Montaj: Iolanda Mîntulescu
Sunet: Silviu Camil, Anușavan Salamanian
Muzică: Theodor Grigoriu
An: 1974
Categorie: Lungmetraj
Gen: Aventură, Istoric, Dramă, Război
Durată: 136 minute

18,263 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Ionuț (Sebastian Papaiani) este fiul cel mic al comisului Jder (Geo Barton), om de încredere al lui Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici). El se îndrăgostește de Nasta (Valeria Marian), fiica unui boier și concurează pentru afecțiunea ei cu Alexăndrel Vodă (Ștefan Velniciuc), chiar fiul domnitorului. Dorul de Nasta îi dă avânt lui Ionuț – care, împreună cu frații lui, își pune viața în slujba Moldovei.

APRECIERI CRITICE:

„Filmul mijlocește publicului cinefil un contact însuflețitor și de autentică artă, pusă în slujba marilor idealuri patriotice, cu actorii noștri în roluri de anvergură (sic!) istorică.” – Eugen Atanasiu

„Lung și fușerit, sub auspiciul Casei noastre de film.” – Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 5

„Filmul pierde pe drum fiorul prozei originare, (…) e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția.” – Călin Căliman, „Istoria filmului românesc” (1897-2000)

„Aventurile fraților Jderi în slujba Moldovei. Alexăndrel, coconul domnesc, îl atrage pe Ionuț, chemat să-și facă lângă el ucenicia armelor, în tainele sale de dragoste. În aceeași vreme de neliniști, însă, vrăjmașii Moldovei conspiră și amenință domnia înțeleptului Ștefan. Prezentat, din generic, ca «O povestire de M.D. după romanul „Ucenicia lui Ionuț”», filmul în care au fost concentrate mari resurse materiale nu reprezintă decât încă un atentat al mediocrității la nimbul poeziei sadoveniene. Timorat de amintirea maestrului, asistat formal la scenariu de colaboratori ai acestuia ca Profira Sadoveanu și Al. Mitru, dar luptându-se cu imensul material epic fără a reuși să-l retopească în coerente tipare filmice, Drăgan plimbă floarea actorilor români, din secvență în secvență, ca hergheliile Măriei Sale ce umplu Cinemascopul, într-o însăilare artificială de momente disparate mimând, când și când, fior și măreție. «Decor de epocă în care se desfășoară aceleași acțiuni schematice, amestec de aventură, erotism idilic și naționalism», cf. Grid Modorcea. Aproape 6 milioane de spectatori sunt martorii dezastrului.”– Tudor Caranfil, Dicționar universal de filme, Ed. Litera Internațional, București, 2008

„Drăgan își dezvăluie limitele vădite ca artist-intelectual, ca om de cultură. Capacitatea sa de a pătrunde sensurile unui text (clasic) se reduce la o lectură imediată a «subiectului», a acțiunii, cu rare tresăriri în direcția unor impulsuri psihologice sau raționale de nuanță. Asemenea limite se răsfrâng, inevitabil, asupra re-povestirii cinematografice” – Florian Potra, „Luceafărul”

„Caz rar în producția cinematografică românească, filmul are și un autor al cadrajelor: pictorul scenograf Mihai Beciu, care a compus pentru film peste 1.400 de încadraturi.” – Bujor T. Râpeanu, „Filmat în România”

„Povestirea cinematografică” (cum este numit «Frații Jderi» pe generic) se deschide, la fel ca și romanul inspirator, pe 21 mai 1469, de Sfânta Înălțare, la Mănăstirea Neamț. (…) În treacăt fie spus, comentatorii care declară cu convingere că universul clerical nu putea apărea pe ecran, din pricina cenzurii, până în 1989 ar face bine să ia aminte la icoanele sau veșmintele preoțești din «Frații Jderi». Desigur, acesta este un film istoric, nu «de actualitate», dar pretinșii specialiști evită asemenea deosebiri, fie din superficialitate, fie pentru a-și da tărie spuselor.” – Mihai Fulger, cinepub.ro

TRIVIA:

• Ca urmare a faptului că în ianuarie 1975 se împlineau 500 de ani de la Bătălia de la Podu Înalt, s-a dorit să se aniverseze acest eveniment prin realizarea unui film despre personalitatea domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Au fost realizate astfel două filme: „Frații Jderi” și „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475”.
• Dacă pentru „Mihai Viteazul” („Mihai Viteazul – Călugăreni” & „Mihai Viteazul – Unirea”) se cheltuiseră, cu doar câţiva ani în urmă, 44.000.000 de lei, pentru „Fraţii Jderi“ s-au pus la dispoziţie, într-o primă fază, doar 7.200.000 de lei.
• Peste 30.000 de oameni au participat la filmarea parastasului de 40 de zile al eroilor bătăliei de la Vaslui.
• În momentul în care proiectul „Frații Jderi” a fost aprobat, precedentul „Neamul Şoimăreştilor” încă făcea furori în cinematografe la momentul respectiv.
• Filmul a intrat în producţie la 15 decembrie 1972, iar filmările au început la 11 mai 1973, la Mănăstirea Neamţ.
• Într-un interviu acordat revistei „Cinema” şi publicat în numărul din iunie 1973, Valeria Sadoveanu (cea de-a doua soție a lui Mihail Sadoveanu) mărturisea că adaptarea cinematografică a scriitorului a fost foarte dificilă, iar munca selecției anumitor momente din roman și eliminarea altora i s-a părut foarte dificilă, pentru că oricare ar fi fost alegerea finală, o parte a publicului tot ar fi acuzat echipa de „trădare” a operei literare, lucru care s-a și întâmplat.
• În cadrul aceleiași publicații (revista „Cinema”, iunie 1973), Constantin Mitru adăuga că nu ar fi fost ușor pentru ei să introducă elemente din afara lumii lui Sadoveanu în scenariu – și nici nu au făcut-o, pentru că ar fi arătat „de parcă ai pune un petec alb pe un costum negru”. Așa că orice moment adăugat e preluat din note și din alte scrieri ale sale (invazia tătarilor din „Vremuri de bejenie”, de exemplu).
• Sebastian Papaiani povestea, pentru un interviu al rubricii „Actorii noştri” din „Almanahul Cinema 1978” că Mircea Drăgan a riscat destul de mult distribuindu-l în rolul lui Ionuț Jder, un tânăr de 18-19 ani – pe când el avea 37 și i-a fost, astfel, destul de dificil să „intre în pielea personajului”, rol pentru care a luat și lecții de echitație.
• Întrucât nu a putut filma lupta de la Lipnic contra tătarilor din 1469 chiar în localitatea de pe Nistru (aflată, la momentul respectiv, în Uniunea Sovietică), Mircea Drăgan a decis să reconstituie câmpul de bătălie la Dragomirna, în judeţul Suceava. Pentru un plus de autenticitate, tătarii din armata hanului Mengli Ghirai au fost interpretaţi chiar de reprezentanţi ai acestei minorităţi, chemaţi de regizor din Dobrogea şi cazaţi în casele gospodarilor din satul Mitoc Moldoveni.
• Decorurile au fost realizate de arhitectul Constantin Simionescu. Printre încăperile amenajate de scenograf în spiritul autenticității de epocă sunt încăperea jupânesei Ilisafta din conacul familiei Jderilor – în care jilțul de stăpână a casei joacă un rol important; și camera jupâniței Nasta din conacul de la Rădășeni – unde Alexăndrel Vodă și Ionuț Jder sunt atrași în cursă, arhitectul intervenind aici prin „selecție și amputare a cadrului, făcând din spațiul izolator și ocrotitor al camerei Nastei o lume în sine, izolată pe cât posibil de restul casei și cu un cadru-fereastră luminos spre înafară”. (Elena Saulea, „Constantin Simionescu sau dialogul maestrului cu posteritatea”, în vol. „Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”, Ed. Reu Studio, București, 2009)
• Pe CINEPUB mai puteți viziona și alte filme regizate de Mircea Drăgan – unele dintre cele mai iubite filme românești: „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975), „Brigada Diverse în alertă” (1971), „B.D. la munte și la mare” (1971), „B.D. intră în acțiune”

REPLICI:

• „Vom lupta pentru neatârnarea țării și rânduiala acestui pământ!” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „În țara asta au umblat neorânduielile la fel ca vânturile. Am găsit-o cu prea mulți stăpâni. Nu trebuie să fie decât unul! ” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „În Țara Moldovei trebuie să fie rânduială în toate târgurile și satele și liniște pe toate căile neguțătorilor, căci eu poftesc tuturora belșug în case și liniște și pace!” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Măria Ta, o muiere a slobozit un prunc.” – Starostele Căliman (George Calboreanu)
• „Vine vremea ca luptătorul să cheme domnii pământului românesc împotriva fiarei care s-a ridicat deasupra simințiilor.” – Ieromonahul Nicodim (Emanoil Petruț)
• „Tătuca spune că dintre toți frații, bădița Nicoară, adică părintele Nicodim, a ales învățătura. De aia s-a dus la mânăstire, ca să învețe el pentru toți.” – Ionuț Jder (Sebastian Papaiani)
• „S-a aflat sau e scris undeva că Măria Sa Ștefan are mare noroc când merge la război cu acest cal.” – Ionuț Jder (Sebastian Papaiani)
• „Tinerețile și bogățiile trec.” – Jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan)
• „Muierile ar face mai bine să nu se amestece în treburile bărbaților și domnilor! Mai bine să tacă!” – Manole Jder (Geo Barton)
• „Și femeile au suflet și o minte și o judecată!” – Jupâneasa Ilisafta (Sandina Stan)
• „Băutura aceea turcească care se cheamă cafea – mi-au adus-o (…) niște neguțători armeni. (…) Sunt niște grăunțe care se prăjesc și apoi se pisează, se macină.”- Hangiul Iohan Roșu (Marcel Anghelescu)
• „Este o jupâniță bălană care te așteaptă. Te uiți la noi și-o vezi pe dânsa!” – Țiganca ghicitoare Raruca (Draga Olteanu-Matei)
• „Femeia frumoasă și punga plină nu-i bine să le arăți! Să nu ia aminte răii!” – Arhimandritul Amfilohie Șendrea (Toma Dimitriu)
• „Toate jupânițele ca ea doresc un nume de voievod. Noi însă, capetele încoronate, avem altă rânduială a vieții. O femeie e sfințită de apropierea domnească.” – Alexăndrel Vodă (Ștefan Velniciuc)
• „Poate doar o dorești, Măria Ta. Dar n-o mai socotești ca pe o împărătească.” – Ionuț Jder (Sebastian Papaiani)
• „Mă jur că spun adevărul. Mă jur pe sufletul meu și pe județul cel înfricoșat de la împlinirea veacurilor.” – Lotrul Grigore Gogolea (Colea Răutu)
• „Trebuie să te iertăm, Alexandre, pentru că ești copilul nostru.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „După ce îl prindeți pe acel fecioraș bezmetic, aduceți-mi-l ca să-l cert și eu. Și să-l iert.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Cunoaștem puterea Împărăției Otomane. Știm că o țară mică poate părea o pradă ușoară pentru oștile prea-măritului sultan.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Cetele boierești și steagurile de viteji și de răzeși sunt gata de luptă, Măria-Ta!” – Unchiul Vlaicu (George Carabin)
• „Cei mulți care robotesc sunt sarea pământului.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Cândva va veni vremea când va să schimbe Domnul-Dumnezeu oaspeții raiului; și vor fi acolo numai boieri, iar sărăcimea se va bucura aici, pe Pământ, de bunurile vieții.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Poruncesc: să se ridice întreaga țară și hotărăsc la toți țăranii de pe moșiile domnești să primească suliță și sabie; iar când vor veni la chemarea noastră, să nu lipsească nimănui acele arme, căci vor răspunde cu capul!” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)

ARTICOLE:

• Din culisele cinematografiei. Cum au fost recreate războaiele lui Ştefan cel Mare pe marele ecran: „«Fraţii Jderi» m-a scăpat de armată!” – adevarul.ro
• „Frații Jderi”, film după romanul lui Sadoveanu, la TVR1 – tvr.ro
• „Frații Jderi”, o clipă frumoasă – jurnalul.ro
• Povestea lui Mircea Drăgan, regizorul care a pus în scenă celebrele filme din seria „Brigada Diverse” – adevarul.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.