CÂINELE JAPONEZ (2013) – film dramă online

Cuvânt înainte: Filmat în jud. Giurgiu, regizat de T. Jurgiu și produs de T. Giurgiu, „Câinele japonez” este un debut nominalizat la Cannes și premiat la Varșovia & San Sebastian.

„Poate niște zeci de secunde în plus ne-ar fi făcut să spunem că Wenders sigur a văzut debutul lui Jurgiu, după un scenariu de Ioan Antoci și imagine de Andrei Butică. Și că tare i-a plăcut.” (cinepub.ro)

Regie: Tudor Cristian Jurgiu
Scenariu: Ioan Antoci, Gabriel Gheorghe, Tudor Cristian Jurgiu
Distribuție: Victor Rebengiuc, Şerban Pavlu, Laurențiu Lazăr, Ioana Abur, Kana Hashimoto, Toma Hashimoto, Constantin Drăgănescu, Alexandrina Halic, Emilia Dobrin, Toma Cuzin, Doru Ana, Constantin Florescu, Mihai Chirilă, Ion Bechet, Mihai Petru Chinez
Producător: Tudor Giurgiu (Libra Film), Bogdan Crăciun (producător executiv)
Imagine: Andrei Butică
Montaj: Dragoș Apetri
Sunet: Vlad Voinescu, Filip Mureșan
An: 2013
Categorie: lungmetraj
Gen: dramă
Durată: 86 minute

12,746 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Când un potop lovește un sat în România, Costache și soția lui, Maria, văd cum toate bunurile lor sunt măturate de ape. După tragedie, cei doi se retrag într-un adăpost din sat, Costache refuză să-și vândă pământul pentru a se muta în altă parte. Vrea cu orice preț să reconstruiască casa și refuză ajutor și sfaturi de la vecini. Întoarcerea neaşteptată a fiului său, Ticu, din Japonia, alături de soţie şi băiat, îi va pune pe amândoi în situația în care trebuie să reînveţe să comunice, să redevină o familie. Costache învaţă să devină un bunic adevărat pentru nepotul lui de 7 ani, iar Ticu reușește să repare greşelile trecutului.

Un film delicat şi tandru despre reconciliere familială.

PREMII

• 2009 – Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian – Premiul pentru cel mai bun regizor
• 2009 – Festivalul de film de la Varșovia – Premiul pentru cel mai bun regizor
• 2009 – Programul ScriptEast – premiul Krzysztof Kieslowski pentru cel mai bun scenariu din Europa Centrală şi de Est
• 2014 – Premiile Gopo – Premiul pentru cel mai bun actor (Victor Rebengiuc)
• 2008 – Concursul Național de Scenarii organizat de HBO – Premiul pentru cel mai bun scenariu din Europa Centrală și de Est

FESTIVALURI

• 2013 – San Sebastian IFF – selectat în secțiunea „New Directors”
• 2013 – Festivalul EU Film Days, Tokyo
• 2012 – Festivalul de Film de la Salonic, secțiunea „Work in progress”
• 2012 – Piața de proiecție CentEast Market, Moscova
• 2014 – Festivalul New York Film Festival – evenimentul „Noi regizori/ Noi filme”
• 2013 – Festivalul de film de la Salonic
• 2013 – Festivalul de film de la Mumbai
• 2013 – Festivalul de film de la Istambul

APRECIERI CRITICE:

„Primul lungmetraj al talentatului Tudor Cristian Jurgiu, Cîinele japonez, e un exerciţiu de neo-neorealism românesc, ambiţios dublat de un exerciţiu de “chietism” cinematografic (avîndu-l ca posibil reper pe marele regizor japonez Yasujiro Ozu).” – Andrei Gorzo – Agenda Liternet

„Toamna aceasta a fost una prolifică pentru filmele românești. Peste nouă producții au fost lansate începând cu «…Metabolism» al lui Corneliu Porumboiu, la mijlocul lunii septembrie. O producție, «Câinele japonez» al lui Tudor Cristian Jurgiu, se remarcă în mod special.” – Andrei Dudea, East European Film Bulletin

„Un film delicat şi tandru despre reconciliere familială.” – Redacția Hotnews

„Poezia imaginii te transpune într-un fel de vrajă ce te integrează în fiinţa eroului şi în spaţiul abisal care-l înconjoară; într-un fel de văl al Mayei în care cele 86 de minute ale lungmetrajului par câteva secunde.Din punct de vedere stilistic, filmul e comparat cu dramele de familie ale regizorului japonez Yasujiro Ozu, iar ca realizare tipologică, este comparat cu remarcabilul film «Moromeţii» al lui Stere Gulea în interpretarea aceluiaşi sublim actor, Victor Rebengiuc.” – Roxana Pavnotescu, Agenda Liternet

„Perspectiva pe care Jurgiu o dă camerei de filmat în Câinele japonez se aseamănă cu cea din «Hai shang hua»/ «Florile din Shanghai» (1998, regia Hou Hsiao-hsien): Bordwell scrie că intenţia lui Hsiao-hsien a fost ca aparatul de filmat să fie asemenea unui personaj care se plimbă prin locurile unde se întâlnesc protagoniştii, pe care îi spionează, rămânând în acelaşi timp ascunsă. În «Câinele japonez» camera priveşte de departe, fără să judece sau să intervină, ca un martor care observă tăcut.” – Diana Mereoiu, Agenda Liternet

„Hou Hsiao-hsien dezvăluie o gamă largă de sentimente în ceea ce ar putea părea o perspectivă detaşată asupra acţiunii. Emoţia nu este eliminată, ci esenţializată. Ca în cazul lui Hsiao-hsien, Jurgiu construieşte un film al sentimentelor purificate, descotorosindu-se de orice soi de patos excesiv, atent să nu cadă în capcana melodramei (foarte facilă, în cazul acestei poveşti), mergând până la de-dramatizarea conflictului. Nu există «izbucniri», o confruntare deschisă între tată şi fiu, şi nici acuzaţii răcnite, ci filmul se apropie mult mai mult de rezistenţa naturală umană în faţa discutării problemelor. Există rezolvări, pentru că amândoi trebuie să se confrunte cu oamenii pe care i-au lăsat în urmă (pentru Ticu asta înseamnă tatăl şi fosta logodnică, Gabi, iar pentru Costache înseamnă înmuierea respingerii vehemente a consătenilor lui).” – Diana Mereoiu – Agenda Liternet

„Împreună cu directorul de imagine Andrei Butică, regizorul obţine cîteva cadre frumoase: o mare dovjenkoiană de spice, unduind sub un cer încărcat; sau un peisaj cu multe straturi de adîncime – în depărtare o biserică ridicată pe un deluşor, în apropiere un grup adunat în jurul unui mormînt, iar între ele drumuri şerpuind şi o căruţă trecînd. Dar elevaţia asta contemplativă, nefiind dublată de prea multă imersiune într-un mundan cît de cît dens, nu rezultă decît în vaporozitate reverică.” – Andrei Gorzo – Agenda Liternet

„Când toată lumea face poveşti urbane minimaliste, Tudor Jurgiu ne oferă o istorioară mică, simplă, delicată, cu acţiune rurală. Nu «Moromeţii 2», cu încrâncenarea de acolo, ci o poveste realistă despre un personaj care a pierdut tot şi, în plus, una tristă despre tineri care pleacă din ţară la muncă şi pământul familiei care nu mai contează, pentru că acum totul e de vânzare.” – Cristina Zaharia – Agenda Liternet

„Dacă Niko apare în viața lui Hirayama ca-ntr-un final să avem prilejul, chiar privilegiul de a fi martorii unei developări de trei minute întregi, în care fața lui Kôji Yakusho ne poartă prin apele tristeții și ale bucuriei, ale adâncului și ale plutirii, ale regretului și ale împlinirii de tot, apariția lui Kôjiță, așa cum îl alintă bunicul lui proaspăt aflat, care a fost al lui dintotdeauna, este un fel de midpoint in reverse. Un midpoint în care cel care a murit fără să moară, renaște. O renaștere a tatălui printr-un al doilea fiu – cel al fiului său. Care aduce cu el din Japonia, țara în care Ticu a plecat în urmă cu 20 de ani să fie profesor și a rămas să fie soț și tată, un cățel robot și multă, multă viață. Brusc, Costache zâmbește. Costache vorbește. Costache se joacă.” – Cris Petcu, cinepub.ro

TRIVIA

• Filmul, debutul în lungmetraj al regizorului Tudor Cristian Jurgiu, a reprezentat propunerea României la Premiile Oscar 2015.
• Tudor Cristian Jurgiu a absolvit UNATC, secţia Regie de Film şi TV în 2009. În 2009 a realizat scurtmetrajul „Nunta lui Oli”, produs tot de Libra Film, care i-a adus numeroase premii, cum ar fi: Cel mai bun scurtmetraj la Festivalul de la Leeds, cel mai bun film românesc la Festivalul NexT 2009, cel mai bun scurtmetraj la Festivalul Anonimul 2009 şi Premiul Gopo pentru cel mai bun film de scurtmetraj al anului.
• Ultimul lui scurtmetraj, „În acvariu”, a obținut Premiul al treilea la secțiunea „Cinefondation” a Festivalului de Film de la Cannes 2013.
• Filmul marchează revenirea lui Victor Rebengiuc într-un rol principal pe marele ecran.
• Victor Rebengiuc declară, pentru Film Reporter, despre film și personajul interpretat de el: „E un scenariu interesant şi eu am pornit nu cu idei preconcepute, ci în descoperirea personajului, pentru că e greu de înţeles ce poate simţi un om sinistrat căruia apa i-a luat casa, nevasta şi tot ce avea şi se pomeneşte cu fiu-său acasă şi… cu nişte japonezi”.
• Pentru aceeași publicație, regizorul Tudor Jurgiu spune: „Am urmărit să sugerăm mai mult nişte probleme dintre bătrânul ăsta şi fiul lui. Mă interesează genul ăsta de om, care nu discută, ci îşi ascunde multe din probleme. Cumva în maniera din „Nunta lui Oli”, unde nu exista un conflict şi un antagonist, ci mai mult o stare de fapt destul de dramatică în sine. Asta urmăresc şi aici, mai mult o stare de fapt decât o evoluţie. Descoperim lucruri despre ei”.
• Împreună cu Gabriel Gheorghe, regizorul a rescris ulterior scene şi a adăugat altele, schimbând inclusiv finalul. „Am rescris secvenţe şi în funcţie de cum ne-am gândit să-l filmăm şi ne-am dat seama acum, filmându-l, că are mai mult umor decât ne aşteptam”. Majoritatea sunt filmate în plan-secvenţă. „Nici nu mi-am închipuit filmul altfel, de fapt. Aşa l-am văzut şi de când am citit scenariul prima oară şi aşa îmi place. Decupajul cu plan, contraplan şi detalii mi se pare că fracturează foarte mult durata reală a unui moment şi intri într-o convenţie care nu funcţionează sau pe care nu pot să mi-o asum, nici când mă uit la un film”, explică Jurgiu, asistat în toate aceste decizii de directorul de imagine Andrei Butică.
• Organizat pentru prima oară în 1953, Festivalul de Film de la San Sebastian, la care filmul a participat în 2013 în secțiunea „New Directors” este un festival de clasa A, conform clasificărilor FIAPF și unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din lume. De-a lungul timpului, aici au fost difuzate în premieră filme precum Vertigo, în regia lui Alfred Hitchcock, Melinda and Melinda, de Woody Allen sau Star Wars.

Replici din film

 • „Nu tu ești sinistrat, bă. Tu ești prost, bă! Tu îți bei și mințile, bă, toți banii îi dai pe băutură. Ce dracu o fi în capul tău, nu știu.” – Costache (Victor Rebengiuc)
• „Păi ce să fac eu cu atâția bani? Să mi-i fure careva? Nu. Lasă.” – Costache (Victor Rebengiuc)
• „Ce să faci, faci de toate. Și asta dacă ai noroc. Nu te așteaptă nimeni cu masa pusă acolo. (în străinătate)” – Ghiță (Toma Cuzin)
• „Toată lumea fură, nea Costache.” – Ghiță (Toma Cuzin)
• „Nu știi cum e aici? Strănută careva, știm toți.” – Ghiță (Toma Cuzin)
• „Voi nu pricepeți, mă, că eu nu vând? Nu vând!” – Costache (Victor Rebengiuc)

Articole din presă

• Întoarcerea Câinelui japonez, de Roxana Pavnotescu – agenda.liternet.ro
• Un film al sentimentelor purificate – Câinele japonez, de Diana Mereoiu – agenda.liternet.ro
• În căutarea elevației și în răspăr cu ea – Câinele japonez & Faust, de Andrei Gorzo – agenda.liternet.ro
• Tată, asta e pentru tine – Câinele japonez – agenda.liternet.ro
• Câinele japonez (Tudor Cristian Jurgiu, 2013) – blogdefilm.ro
• Filmul românesc Câinele japonez, prezentat la San Sebastian – romania-actualitati.ro
• Victor Rebengiuc joacă într-un nou film: Câinele japonez, la festivalul de la San Sebastian – ziarulmetropolis.ro
• Lost in Transition – eefb.org
• V. Rebengiuc, despre participarea filmului Câinele japonez la San Sebastian: Aplauze cum n-am auzit în viața mea – digi24.ro
• Filmul Câinele japonez, de Tudor Cristian Jurgiu, reprezintă România la festival EU Film Days de la Tokyo – news.ro
• Despre tați și fii. Câinele japonez – filmreporter.ro
• Câinele japonez, propunerea României la Oscar 2015. Victor Rebengiuc: „Nu-mi fac niciun fel de speranță” – digi24.ro