
Synopsis
Cuvânt înainte: Un western românesc filmat în Epoca de Aur; al doilea din trilogia-cult „Ardelenii”.
Regie: Mircea Veroiu
Scenariu: Titus Popovici
Distribuție: Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu, Rodica Tapalagă, Mircea Albulescu, Tatiana Filip
Producător: Ion Grigore Ștefănescu, Radu Leșu (Casa de Filme 3)
Imagine: Călin Ghibu
Montaj: Iolanda Mîntulescu, Mircea Ciocîltei
Sunet: Tiberiu Borcoman
An: 1980
Categorie: Lungmetraj
Gen: Comedie, Western
Durată: 70 minute
20,495 – Spectatori Cinepub
SINOPSIS
Prins în farmecele cântăreţei Anabelle, Traian Brad (Ilarion Ciobanu) vrea să se însoare, fără să ştie că, de fapt, aceasta îşi ajută complicele să spargă o bancă.
În cheie mai mult gravă decât parodică comparativ cu celelalte două episoade din seria „Ardelenii”, peripeţiile celor trei eroi continuă, iar Traian ajunge să le ţină americanilor cursuri de democraţie, fireşte, nu în engleză, ci în „ardelenească”, spre stupoarea publicului care vedea acest film în anii unei Românii comuniste.
APRECIERI CRITICE:
„Concentrarea este semnul sub care respiră și talentul lui Ilarion Ciobanu. De astădată o concentrare în acord cu gestica și replica. Un concentrat de concentrare, ca să zic așa, pe care actorul l-a dăruit de fiecare dată un pic altfel, fiecăruia din personajele sale, deci și bace-lui Traian din „Artista, dolarii și ardelenii”. Nici cea mai hazlie situație nu poate dilua soluția suprasaturată de sens pe care o poartă în toată ființa sa bacele, în ciuda, cu totul în ciuda notei de pitoresc. Ilarion Ciobanu are harul rar să transforme dintr-o privire pitorescul în adevăr și gluma în serios, în gravitate, o gravitate masivă, statuară…” – Eva Sîrbu, revista „Cinema” 1980
„Un film calm, rece, distant, elegant, cu un umor rafinat.” – Călin Căliman, „Istoria filmului românesc (1897-2000)”
„Prins în farmecele cântăreței Anabelle, Traian vrea să se însoare, fără să știe că, de fapt, fata își ajută complicele să spargă o bancă. În cheie mai mult gravă decât parodică, Veroiu continuă peripețiile celor trei eroi care au început să o rupă binișor pe englezește, deși Traian le ține americanilor cursuri de democrație în ardelenește. Filmul are cai și canonade, cum îi stă bine unui adevărat western, ba chiar și un duel final cu săbii, contribuție neaoșă la dezvoltarea genului. A înregistrat 5.422.000 de intrări. Ce timpuri!…” – Tudor Caranfil
„Artista, dolarii și ardelenii (1980), este marcat vizibil de spiritul său molcom [al lui Mircea Veroiu] și de o plasticitate accentuată.” – Mihnea Columbeanu
„Povestea scrisă de Titus Popovici (scenaristul ambelor filme) zugrăvește o originală, interesantă ispravă. Iar tema serialului capătă culori deosebite mai ales datorită preponderenței tonului ardelean. Un ton făcut din bonomie, înțelepciune, onestitate, mândrie, demnitate (armonios compatibile cu modestia și buna cuviință).” – D.I. Suchianu, România literară nr. 8, 21 februarie 1980
„Filmul are o portretistică bogată. Pe lângă brelanul principal (Ilarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Diaconu) avem o „figurație inteligentă” de prima mână, cu cascadori eminenți, cu personaje curioase, ca de pildă acea tânără pianistă permanent beată, privind galeș și candriu, dar mânuind pistoIul ca un adevărat cow-boy (interpretă — Ioana Crăciunescu). Interesant și personajul mut (interpretat de Dan Nasta), un om bătrân, cu barbă, care nu scoate o vorbă, dar care, atunci când vreunul din ardeleni e în primejdie, trage cu revolverul și scoate din joc pe dușman. După care, se uită la cel salvat și face o mutră înțeleaptă ca pentru a zice: Ca să vezi!, sau Păi sigur!.” – D.I. Suchianu, România literară nr. 8, 21 februarie 1980
„Atmosfera şi culoarea Ardelenilor (cu numeroase cadre în care lumina devine parcă palpabilă), cadrajele şi planurile insolite filmate cu matematică precizie, contrapunctul rafinat al culorilor şi simţul inefabilului sunt rodul sensibilităţii directorilor de imagine (Nicolae Mărgineanu, Călin Ghibu, Marian Stanciu, asistaţi de viitorii operatori: Anghel Deca şi Vlad Păunescu), a scenografului Aureliu Ionescu şi a pictoriţei de costume Doina Levinţa. Cu toţii izbutesc să dea expresivitate şi forţă realistă decorurilor şi, respectiv, costumelor gândite sugestiv de cei doi cineaşti comanditari (regizorii Piţa şi Veroiu), a căror ştachetă de exigenţă estetică e stabilită invariabil pentru întreaga echipă de colaboratori.” – Marian Rădulescu, agenda.liternet.ro
„Serialul Ardelenilor este calea pe care filmul românesc (cel de dinainte de 1990, cel post-decembrist are alte valenţe, alte reguli) nu a mers. Rămâne şi azi o oază de inteligenţă artistică, de divertisment de calitate, de know how autohton în materie de film comercial ce-şi respectă publicul. Ar fi putut să fie un punct de plecare, a rămas o culme neegalată şi nedepăşită – în zona filmului românesc de public ante-1990, desigur.” – Marian Rădulescu, agenda.liternet.ro
„Filmul ăsta și-a făcut treaba, a rupt la românii nedistrați din comunism și poate fi urmărit și azi, fără niciun chin, așa cum te uiți la un serial lejer, de duminică.” – Florentina Iana, vice.com
TRIVIA:
- Ca urmare a succesului la public al filmului western românesc Profetul, aurul și ardelenii (1978), romancierul Titus Popovici a scris scenariul unei continuări intitulate Artista, dolarii și ardelenii, care a fost achiziționat de Casa de Filme 3.
- Scenariul a fost avizat favorabil de către Asociația Cineaștilor din România (ACIN) și apoi de conducerea Consiliul Culturii și Educației Socialiste care își dă acordul la 28 decembrie 1978.
- Filmul a intrat în faza de producție la 3 ianuarie 1979 sub titlul Întoarcerea ardelenilor.
- Au fost închiriate armament, harnașamente și recuzită de la studiourile din R.D.G. și Bulgaria.
- Regizorul acestui film a fost desemnat Mircea Veroiu, primul film din serie fiind regizat de Dan Pița.
- Scenograful Nicolae Drăgan a realizat schițele și construcția decorurilor în proporție de 50%, iar apoi a plecat în străinătate, lucrul la film fiind preluat de asistentul său, Nicolae Șchiopu. Rezultatul a fost un „orășel arătos și bogat”, în care personajele poartă costume pitorești realizate de Hortensia Georgescu.
- Filmările au avut loc în perioada 3 mai – 30 iunie 1979 (36 zile de filmare), desfășurându-se la Buftea și în zona Cernavodă.
- Au fost folosiți pe post de consilieri de limbă engleză Sergiu Celac (translator de limba engleză al lui Nicolae Ceaușescu și viitor ministru de externe), Adrian Săhleanu și Alexandru Brumaru. Vocea în engleza americană a unor actori a fost dublată la post sincron.
- Filmările celor trei filme din seria Ardelenii au fost realizate în Cheile Zărneștiului, Cheile Râșnoavei sau Munții Măcinului, considerându-se că peisajele de acolo „chiar inspirau Vestul Sălbatic”.
- Rolurile și replicile au fost scrise special pentru actori, iar scenaristul Titus Popovici a prins foarte bine după primul film umorul caracteristic al fiecărui personaj și l-a exploatat.
- Coloană sonoră a seriei „Ardelenii” a fost compusă de Adrian Enescu pentru sintetizator, iar sound-ul tip American Country se îmbină cu melos-ul popular ardelenesc, cu teme precum Mocioriţa sau Alfa (Vangelis). Cântecele sunt interpretate de grupul 5T și de Mircea Romcescu.
- Cheltuielile de producție s-au ridicat la 3.652.000 lei.
- Pentru actrița Tania Filip, care avea pe atunci numai 16 ani și era elevă în clasa a X-a la o școală de muzică, filmul a reprezentat debutul cinematografic. Mircea Diaconu a remarcat-o pe holurile Teatrului Bulandra și, știind că se căuta o actriță blondă cu ochi albaștri pentru rolul June, i-a propus să vină cu el pe platourile de la Buftea pentru a o prezenta regizorului Dan Pița. Zece zile mai târziu, Tania Filip a fost chemată la filmări la Brașov.
- Într-un număr al revistei Cinema, actorul Ilarion Ciobanu spune despre personajul său, Traian Brad: „E tot bun la suflet și a rămas fratele mai mare, care el îi pupă, el îi pocnește pe ceilalți doi. În seria a doua, e desigur mai avizat, știe în ce lume se află, a trecut șocul primului contact. A deprins obiceiurile, unele le-a învățat chiar prea repede și prea bine… Americănește a început să rupă câteva vorbe, dar le spune pe legea lui… În rest, se bate, călărește, că westernul fără cai și fără bătăi, e ca nunta fără lăutari.”
REPLICI:
• „What’s your name, red brother?” – Ion Pascu (Colonel Wilkinson)
• „They’re not Injuns!” – Pastor protestant (Iosif Naghiu)
• „Bob e negru.” – Bob (Ahmed Gabbany)
• „Bobule, închide ușa.” – Traian Brad (Ilarion Ciobanu)
• „Dragă Bobule, eu zic să mergem și noi la teatru. Eu am mai fost când eram la Peșta la Viena.” – Traian Brad (Ilarion Ciobanu)
• „Ni la ea! Parcă e un înger!” – Traian Brad (Ilarion Ciobanu)
• „I’m Green. Ambrose Green.” – Ambrose Green (Előd Kiss)
• „What can a Falcon do once the coyotes are squelling?” – Șoimul Negru (Traian Petruț)
• „E sfârșitul lumii. Vino să vezi ce n-ai văzut!” – Romi (Mircea Diaconu)
• „Nu plânge nimeni la comandă, decât dacă are în sufletul său o durere ascunsă.” – Traian Brad (Ilarion Ciobanu)
• „Our Indian brother stays with us.” – Johnny (Ovidiu Iuliu Moldovan)
• „Dacă mai scoți o vorbă, te las fără măsele.” – Traian Brad (Ilarion Ciobanu)
• „Meștere! Bagă de seamă, dacă n-are aplecare, rade niște pălmi! Că numai așa se învață meșteșugul.” – Traian Brad (Ilarion Ciobanu)
ARTICOLE:
- Al doilea „western românesc” – aarc.ro
- Film Klub „Artista, dolarii şi ardelenii” (1980), regia Mircea Veroiu – icr.ro
- Un western românesc cu umor și bătaie ca-n filme – tvr.ro
- Seria Ardelenilor: Profetul, aurul şi ardelenii; Pruncul, petrolul şi ardelenii; Artista, dolarii şi ardelenii – agenda.liternet.ro
- Euforie echilibrată şi gravitate artistică – seria Ardelenilor – agenda.liternet.ro
- Ce am învățat despre români dintr-un western comunist – vice.com







