Synopsis

Cuvânt înainte: Comandantul maritim Victor Ionescu (Gheorghe Cozorici) trăiește o dramă pe țărm. De când i-a naufragiat cargoul în Caraibe, unde n-au scăpat cu viață decât el și marinarul Vasile Georgescu (Gheorghe Visu), n-a mai primit nici echipaj și nici vapor. Soția (Mariana Mihuț) parcă l-ar vrea, parcă l-ar trimite în larg. Bărbatul amușinează în portul Constanța, unde vapoarele sunt la tot pasul, iar cântecul valurilor nu-i dă pace. (cinepub.ro)

Un echipaj pentru Singapore (1982) de Nicu Stan - film drama online pe CINEPUB

Regie: Nicu Stan
Distribuție: Gheorghe Cozorici, Florin Zamfirescu, Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc, Gheorghe Visu, Ștefan Sileanu, Radu Panamarenco, Jean Constantin, Ion Besoiu, Dumitru Palade, Radu Gheorghe, Iancu Lucian, Paul Avram, Emil Bîrlădeanu
Scenariu: Ioan Grigorescu, Nicu Stan
Producător: Sideriu Aurian, Emanuel Chivici
Imagine: Marian Stanciu
Montaj: Maria Neagu
Sunet: Horea Murgu
Muzică: Vasile Șirli
An: 1982
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă, aventură
Durată: 95 minute

88,442 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Un comandant de vapor îşi pierde nava şi aproape tot echipajul într-un naufragiu în insulele Caraibe. Reîntors în ţară, are mustrări de conştiinţă şi coşmaruri pentru ce s-a întâmplat. Obţine comanda unei nave comerciale cu destinaţia Singapore, dar pe noul vas este tratat cu neîncredere şi ostilitate. În cele din urmă, trecerea printr-o furtună şi rezolvarea unor probleme care puteau avea un final dramatic îl ajută să câştige încrederea oamenilor din subordine.

PREMII:

  • 1982 – ACIN – Premiul pentru muzică (Vasile Şirli)
  • 1982 – Cartagena – Marele Premiu „Carabella de plata” şi Premiul pentru regie

APRECIERI CRITICE:

„Nicu Stan nu se aventurează, ci deseneaza traiectorii marine precise şi din teama de a nu risca (acesta este, din păcate, preţul de­butului «matur») face o opţiune artistica lipsită de echivoc: sacrifică inovaţia limbajului în favoarea dramaturgiei, cu alte cuvinte concepe un film de factură „clasică” cu intenţia declarată, de a place marelui public. (…) Trecerea lui Nicu Stan la regie este netă, tranşantă, aproape ostentativă. Atenţia creatorului se concentrează efectiv spre acţiune şi actor. În special, către actor. Portrete şi relaţii între oameni.”Constantin Pivniceru, Revista „Cinema” nr.5, mai 1982

„În prim plan, comandantul vasului, Gheorghe Cozorici. Cu ajutorul acestui mare actor, ai impresia că regizorul realizează o imagine virtuală în oglindă, un autoportret. Simţi în acest personaj caldură, blândeţe, paternalism şi o inclinaţie spre autoritarism, o iritare ascunsă în umbra unui zâmbet, al unui gest şi al unei atitudini. Dincolo de el, echipajul şi ma­rea, un amestec ciudat de oameni şi elemente ale naturii. Pe care le înfruntă. Pe care le cucereşte prin forţa şi exemplul personal.”Constantin Pivniceru, Revista „Cinema” nr.5, mai 1982

„Un debut regizoral «special»” de la începutul anilor ’80 a fost acela al operatorului de imagine Nicu Stan, cu filmul Un echipaj pentru Singapore (mai 1982), o primă colaborare a noului regizor cu scriitorul-scenarist Ioan Grigorescu, o colaborare care va continua cu un film sensibil precum Vreau să ştiu de ce am aripi (martie 1984), povestea unei familii pe cale de destrămare, cu un aviator de cursă lungă (Ovidiu Iuliu Moldovan), o femeie obosită de-ale vieţii (Valeria Seciu) şi un copil de 12 ani, la vârsta întrebărilor fundamentale (Cosmin Şofron, cu antecedente cinematografice, el era băiatul care turna zahăr în motorul motocicletei nemţilor din serialul TV Lumini şi umbre). Nicu Stan va mai realiza doar două filme ca regizor, «Furtună în Pacific» (iunie 1986) şi «Cale liberă» (noiembrie 1987), coborând, în acest din urmă film, împreună cu scenaristul Romulus Lal, cu revelaţia actoricească, Ruxandra Bucescu şi cu câţiva actori de prim-plan precum Emil Hossu, Eniko Szilagyi-Dumitrescu, Mircea Albulescu, Iurie Darie, Dorel Vişan, printre constructorii metroului bucureştean.”Călin Căliman, Istoria Filmului Românesc

„Melodia «Rug» surprinde chintesenţa creativităţii, a îndrăznelii îngemănate cu eleganţa şi spectaculozitatea. Piesa reprezintă main track-ul unui film care ar fi putut fi mare. Un alt motiv îl reprezintă tema muzicală a tensiunii, care poate fi ascultată, spre exemplu, în secvenţa trecerii prin ceaţă. Sincopată, alertă, aproape panicată, muzica induce exact acea stare de înfrigurată aşteptare pe care o intenţiona. În sfârşit, mai există o temă, compusă atât într-o versiune alertă (la traversarea Canalului de Suez, de exemplu) cât şi într-una de slow. În această ultimă ipostază poate fi ascultată în secvenţa ultimei confruntări între căpitanul de vas interpretat de Gheorghe Cozorici şi secundul său, jucat de Florin Zamfirescu. Linia melodică a saxofonului se uneşte cu acordurile de chitară electrică şi cu atotînvăluitorul sintetizator pentru a genera o muzicalitate melancolică şi rafinată, în răspărul premiselor pop de la care porneşte, menită să rămână în sufletul celui care o ascultă.”Horațiu Damian, istoriafilmului.ro

„Chiar dacă mă plictisesc cum nu se poate mai tare genul ăsta de observații, adevărul e că e pentru prima dată când un film făcut înainte de ’89 îmi dă senzația că face o alegorie directă către Ceaușescu. Alegoria nu e în niciun fel una subversivă, ba din contră, suflătoare în fluier. Merită spus totuși că aspectul de eșec care-l bântuie pe căpitanul Ionescu e o trăsătură în principiu captivantă, pe care, pe alocuri, personajul lui Cozorici pare s-o caute patologic — chestie pe care filmele lui Nicolaescu n-o au nicăieri.”Emil Vasilache, cinepub.ro

TRIVIA:

  • Nicu Stan, regizorul filmului, a fost operator de cameră la bază, foarte apreciat la Studiourile Buftea, operatorul cu „ochiul de un milion de dolari”. „Un echipaj pentru Singapore” reprezintă debutul său matur în lungmetraj.
  • S-a născut la 25 noiembrie 1931 în Constanța. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București în 1955 la secția de operatorie de cameră.
  • Colaborarea dintre Nicu Stan și scenaristul Ioan Grigorescu a continuat, realizând și un al doilea film împreună în 1984, „Vreau să știu de ce am aripi”, povestea unei familii pe care le destrămare.
  • După cele două producții scrise alături de Ioan Grigorescu, Nicu Stan a mai realizat doar două filme: „Furtună în Pacific” (1986) și „Cale liberă” (1987).
  • Filmul a fost vizionat de 2.097.776 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
  • Melodia „Rug”, compusă de Vasile Şirli, pe versurile Ancăi Argeşiu şi interpretată de Dida Drăgan reprezintă coloana sonoră principală a filmului. Piesa a devenit una cult pentru comunitatea fanilor underground.

REPLICI:

• „Anca, tu crezi că eu sunt nebun?” – Căpitanul Victor Ionescu (Ghoerghe Cozorici)
• „De ce numai atunci când ești cu mine, nu-ți poate reproșa nimeni că ai rămas în viață? Trăiește, omule! (…) Tu ești nevinovat.” – Anca Ionescu (Mariana Mihuț)
• „Ești frumoasă, Anca. Ești cea mai frumoasă femeie din lume.” – Căpitanul Victor Ionescu (Ghoerghe Cozorici)
• „Toți fug de mine de parcă aș fi ciumat. Iar eu nu pot să-i uit. Nu-i pot scoate de pe fundul Oceanului!” – Căpitanul Victor Ionescu (Ghoerghe Cozorici)
• „Îmbarcarea și sus ancora!” – Grigore Olteanu (Victor Rebengiuc)
• „Ai merita o lecție nu atât pentru obrăznicie, cât pentru indisciplină.” – Căpitanul Victor Ionescu (Ghoerghe Cozorici)
• „Ordinea înseamnă ordine și disciplina trebuie să însemne disciplină.” – Căpitanul Victor Ionescu (Ghoerghe Cozorici)
• „Șeful a dat ordine să dispară toate nudurile din cabine. Jos cu sexul frumos!” – Marinarul Cucu (Jean Constantin)

ARTICOLE:

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.

CINELETTER
Doresc să mă abonez
NEWSLETTER CINEPUB
Doresc să mă abonez