ȘTEFAN CEL MARE – VASLUI 1475 (1975) – film istoric online

Regie: Mircea Drăgan
Distribuție: Gheorghe Cozorici, Gheorghe Dinică, Violeta Andrei, Toma Dimitriu, Sandina Stan, Geo Barton, Ana Széles, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, Emanoil Petruț, Florin Piersic
Scenariu: Mihail Sadoveanu (roman), Valeria Sadoveanu, Constantin Mitru, Mircea Drăgan
Producător: Ion Ion Chilom, Dumitru Fernoagă, Mihai Opriș
Imagine: Mircea Mladin
Montaj: Lucia Anton
Sunet: Silviu Camil, Anușavan Salamanian
Muzică: Theodor Grigoriu
An: 1975
Categorie: Lungmetraj
Gen: Istoric, Război, Aventură, Dramă
Durată: 100 minute

453,301 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

La 21 Mai 1469, de Sfânta Înălţare, Ştefan cel Mare participă la hramul Mănăstirii Neamţ, unde îl prezintă norodului pe fiul său, Alexandru Vodă. Ştefan cere ajutorul norodului pentru a isprăvi războiul „împotriva neorânduielilor” şi hotărăşte ca toţi ţăranii să primească arme şi să se pregătească de luptă.

APRECIERI CRITICE:

„Ecranizare de epocă, vag inspirată de «Frații Jder» și concentrată în jurul victoriei de la Vaslui. În eseul «Filme de cinematograf» publicat în 1919 de revista «Însemnări literare», Sadoveanu remarca cum trecând de la mișcarea și peripeția brutală, la sentimente și cugetare, cinematograful a dat filme «care strecoară în suflet acel ceva tainic și delicat pe care-l poți găsi numai în cărțile adevăraților scriitori. Urmând o evoluție firească, filmul trece la artă…». «Ștefan cel Mare» al lui Drăgan este, cum spunea la 1830 Vasile Cârlova, un adevărat «mormânt al slavei strămoșești», poate chiar cavou dacă luăm în seamă forțele materiale irosite. Nimic tainic și delicat, nimic inefabil și vibrant, nimic din melancolia și parfumul sadovenian în filmul lui Drăgan. E lipsit de fior și măreție, fiindcă înscenează fiorul și măreția. Tema, renumele scriitorului, grandoarea punerii în cadru și eforturile armatei de a-și folosi cât mai eficace potențialul de figuranți, îi aduc, însă, peste șapte milioane de spectatori.” – Tudor Caranfil

„Ca să înţelegem întreaga semnificaţie a unui cvinticentenar (dacă acesta e termenul corect), regizorul, Mircea Drăgan, ne lasă să aşteptăm la rândul nostru 500 de ani, ca să putem vedea bătălia. Poate că nu sunt chiar 500, dar atâţia par. Şi când începe bătălia, nu-ţi doreşti decât să se termine şi să se reia dialogul: acesta e efectul antitalentului singular al lui Drăgan pentru tot ce înseamnă cinema de acţiune.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro

„Multora dintre cei care l-au văzut, «Ştefan» trebuie să li se fi părut lung şi plicticos; dar anormal nu cred că li s-a părut. Şi era anormal: nu se integra neam în peisajul cinematografiei internaţionale de la 1974. De fapt, se comporta ca şi cum nici n-ar fi existat un asemenea peisaj. Era numai el pe lume – tot aşa cum în lumea pe care o proiecta contam numai noi: ţara noastră – buricul pământului, un loc unic, mai izolat şi mai expus ca oricare altul, dar în acelaşi timp un centru vital, crestat cu semnul măreţiei.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro

„«Ștefan cel Mare – Vaslui 1475» (1975, r. Mircea Drăgan) urmează tiparul narativ al producțiilor istorice din RSR într-o manieră calchiată, de déjà-vu. Formula cere un incident declanșator care constă în răsturnarea relațiilor diplomatice cu puterile străine, dramă de curte, pregătirea confruntării, eventual un side story de dragoste și o bătălie în câmp deschis. Mai mult decât în cazul altor producții ale Epopeii Naționale Cinematografice, aspectul descriptiv al narațiunii lui «Ștefan», concentrat strict pe istorisire, e istovitor.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

„Filmul, produs și lansat cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la faimoasa bătălie, își ratează potențialul dramatic pentru că se raportează la personajele sale ca la simple figuri istorice. Aspectul lor uman, dincolo de virtute sau nemernicie declarată, e aproape în totalitate ignorat. Construcția poveștii se oprește la scopul ei de consemnare evenimențială. Între neajunsul plot-ului și eșecul conturării unor personaje „cărnoase” care să existe dincolo de statutul lor istoric, „Ștefan cel Mare” se simte ca ecranizarea unui portret ilustrat dintr-o carte cu domnitori.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

TRIVIA:

• Premiera filmului a avut loc exact în momentul în care se comemorau 500 de ani de la bătălia de la Vaslui.
• A avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.372.215 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
• Se află pe locul 10 în topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile, după cum atestă un comunicat din 31 iulie 2012 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.
• Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene, monotonia și lipsa de măreție a filmului.
• Realizate în perioada afirmării naționalismului comunist, cele două filme dedicate lui Ștefan cel Mare („Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” și „Frații Jder”, ambele în regia lui Mircea Drăgan), s-au conformat ideologiei politice din epocă în scopul de a induce subtil ideea de dragoste de țară, cinematografia fiind un pilon important care a contribuit la reîmprospătarea simbolurilor naționale, a eroului național care învinge indiferent de ce-i apare în cale.
• Filmările au început la 15 ianuarie 1974 și au durat 46 de zile. Bătălia de la Podu Înalt a fost filmată la 30 martie 1974 în zona Vasluiului, cu 30.000 de persoane în figurație, „cea mai importantă scenă de masă realizată în cinematografia românească” (revista „Cinema”, nr. 4/1974). Restul filmărilor au fost realizate la Rupea, Brăila, Cetatea Neamțului, Castelul Peleș, Suceava, Dragomirna, Arbore, Sighișoara, Bran, Făgetu, București, Căldărușani, Prejmer, Făgăraș, Brașov, Cluj și Sibiu. La montaj au fost adăugate și două secvențe din filmul Frații Jder: solia lui Iusuf Ceauș și ședința Sfatului Țării în care Ștefan cel Mare propune ridicarea la luptă a întregii țări.

REPLICI:

• „Muntenii nu sunt dușmanii noștri. Sunt tot români, ca și noi.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Clădirea mi se pare neînsemnată pentru reședința împărățiilor lumii.” – Sultanul (Gheorghe Dinică)
• „Dogele Veneției și Papa de la Roma au palate mult mai frumoase.” – Sultanul (Gheorghe Dinică)
• „Vreau ca întreaga lume să fie o singură împărăție. Cu o singură religie. Și un singur conducător.” – Sultanul (Gheorghe Dinică)
• „Mie nu-mi plac războaiele. Am luptat, însă, ori de câte ori neatârnarea și hotarele țării mele au fost amenințate.” – – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Războiul ce-l pregătesc e un război pentru suflet!” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Mai presus de datoria noastră, e datoria sfântă.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Dragă jupâniță, de ce nu te domolești, când vezi cum se mistuie de dragoste? Care femeie poate sta atâta timp nesimțitoare?” – Moașa Irina (Draga Olteanu Matei)
• „Se vede că așa-i blestemat neamul românesc. Să nu poată trăi departe de glia în care s-a născut.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Slăvite Doamne, aș păcătui în fața lui Dumnezeu și față de oameni dacă aș mai purta o haină pentru care nu am chemare.” – Ieromonahul Nicodim (Emanoil Petruț)
• „Ori această țară va pieri, ori voi fi silit de nevoie să mă supun păgânilor. Lucrul acesta nu-l voi face niciodată, vrând mai bine o sută de mii de morți decât înrobirea țării.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Oare nu sunt în zadar toate jertfele bieților noștri pământeni?” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Gândul meu era să-l atrag pe Soliman în locurile astea strâmte și mlăștinoase de la Vaslui. Numai așa poate fi înfrântă o asemenea oaste de 120.000 de oameni.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Cum te cheamă, viteazule? Vreau să te răsplătesc pe tine și pe ai tăi.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Jertfa lor sfântă și vitejia voastră, a tuturor, au arătat lumii întregi că nicio țară, oricât de mică, nu poate fi biruită când luptă pentru dreptatea și neatârnarea sa.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)
• „Copiii copiilor noștri vor pomeni în veac această slăvită a noastră biruință.” – Ștefan cel Mare (Gheorghe Cozorici)

ARTICOLE:

• Amintirile sunt făcute și din asta – agenda.liternet.ro
• „Ștefan cel Mare – Vaslui 1475”, filmul cu cea mai impresionantă scenă de luptă – tvr.ro
• „Din culisele cinematografiei“. Cum au fost recreate războaiele lui Ştefan cel Mare pe marele ecran: „«Fraţii Jder» m-a scăpat de armată!” – adevarul.ro
• Povestea lui Mircea Drăgan, regizorul care a pus în scenă celebrele filme din seria „Brigada Diverse” – adevarul.ro
• 3 iulie 2004: Podul Înalt – „Ștefan cel Mare”, filmul vieții mele – jurnalul.ro