ÎNGERUL NECESAR (2007) – film dramă online

Regie: Gheorghe Preda
Scenariu: Gheorghe Preda
Distribuție: Anca Florea, Constantin Florescu, Emily Daler, Ioana Ginghină, Ilinca Vandici
Producător: Cezar Helmis
Imagine: Silviu Stavilă
Montaj: Laura Georgescu Baron
Sunet: Mihai Orășanu
Muzică: Cristian Lolea
An: 2007
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă, Experimental
Durată: 98 minute

24,787 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Tânără muziciană de succes, Ana (Anca Florea) descoperă că a devenit ţinta interesului amoros al unui necunoscut, care, de la distanţă, îi îndeplineşte cele mai variate dorinţe. Dar acest ritual al seducţiei constituie, în acelaşi timp, o demonstraţie de forţă şi de inteligenţă din partea misteriosului admirator.

PREMII

• 2008 – Premiile Gopo – Premiul pentru cea mai bună muzică originală (Cristian Lolea)

APRECIERI CRITICE:

Filmul „a fost dorit ca o provocare la adresa trend-ului actual: mizerabilist, minimalist, anitcalofil, cu mize sociale şi nu strict estetice, cu priză directă la realitate, docudrama etc. Dacă întoarcem pe dos modelul respins de regizor ar trebui, în principiu, să găsim mizele sale şi un film estetizant, în afara actualităţii, a sferei sociale, psihedelic, fantast, evazionist, un thriller conceptual sau un film de artă în sensul de «artist» aşa cum o serie de prozatori esteţi sunt caracterizaţi prin stil, prin scriitura artistă.” – Angelo Mitchievici, România literară nr. 45 / 2007

„În dialogul pe care l-a avut cu criticii de film la IPIFF, Gheorghe Preda şi-a precizat şi mai clar estetica, menţionând că doreşte să folosească actorii într-un fel de semiotică vizuală, ca pe nişte semne, accentul fiind pus pe imagine. Cu o remarcabilă cultură cinematografică, lector la U.N.A.T.C., rafinat, am impresia că Gheorghe Preda a făcut ca regizor o greşeală fundamentală, aceea de a ignora programatic actorul, minimalizând aportul pe care el îl aduce în film.” – Angelo Mitchievici, România literară nr. 45 / 2007

„Este simplu de detectat influenţa lui Lynch în special din «The Lost Highway» sau «Twin Peaks» – dar şi «Caché» al lui Michael Hanecke, un alt film tributar lui Lynch se poate integra filierei -, în felul în care regizorul amplifică sentimentul de anxietate în raport cu dereglarea sistematică a simţurilor şi pierderea contactului cu realitatea. Sub raport tehnic al realizării coşmarurilor psihedelice ale Anei, Gheorghe Preda împrumută din «The Ring 1» a lui Gore Verbinski şi continuarea sa, «The Ring 2» (2005) în regia lui Hideo Nakata care pregăteşte un al treilea episod.” – Angelo Mitchievici, România literară nr. 45 / 2007

„«Îngerul necesar» – debutul în lungmetraj al lui Gheorghe (Gică) Preda – este un film necesar. În primul rînd, pentru autorul lui: Preda nu face parte dintre «decreţei», este din generaţia intermediară, iar acest debut îndelung amînat poartă toate semnele dorinţei regizorului/scenarist/scenograf de a «rupe gura tîrgului». În acelaşi timp, este un film necesar pentru cinematograful român de azi: demonstrează că nu există o unică direcţie – aceea a aşa-zisului “mizerabilism” reprezentat de Mungiu, Puiu, Muntean -, că există o diversitate de stiluri şi că te poate interesa şi altceva, ca autor, decît «felia de viaţă», etc.” – Alex. Leo Șerban, agenda.liternet.ro

„Cred că Gică Preda este victima (liber-consimţătoare) a unui bovarism care nu e numai cinematografic. Ca pentru orice om venit din mediul rural, contactul cu Capitala a reprezentat şansa de a-şi «depăşi condiţia» şi de a se integra; ca şi ilustrul său omonim, autorul Moromeţilor (care s-a integrat în istoria literaturii), Preda s-a integrat şi el în ceva – într-un Stil. Şi-a înăbuşit originile cultivînd un estetism aproape ezoteric.” – Alex. Leo Șerban, agenda.liternet.ro

„Hiba majoră a Îngerului… (…) este divorţul comic între sofisticarea «lookului de firmă» şi sărăcia (de angro) a poveştii: o fată frumoasă care trăieşte într-o vilă design (cu baie confort 2…), compozitoare astmatică, este urmărită cu albastrul de o fiinţă misterioasă (ea preferînd albul); thriller-ul se sufocă foarte devreme în lipsa de aer a poveştii bicolore şi, pe la jumătatea ei, deja nu mai are suflu nici să treacă strada. E un film astmatic. Pentru un thriller adevărat, e totuşi nevoie de respiraţie. (Dacă se poate, nu artificială.)” – Alex. Leo Șerban, agenda.liternet.ro

„Îngerul necesar a fost gîndit mai degrabă ca o lucrare de artă vizuală decît ca un film de debut.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro

„Pentru Preda, regia de film înseamnă în primul rînd construcţia cadrelor şi aproape fiecare cadru din filmul său îşi proclamă cu mîndrie statutul de construct: nici unul nu s-ar lăsa confundat cu o fîşie de realitate; fiecare se cere recunoscut ca fiind lucrarea lui Gheorghe Preda – un mediu creat şi controlat de el.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro

„Ca să îmbogăţească misterul, Preda apelează la cîteva fumigene cu nelinişte preparate după reţetele lui David Lynch (eroina primind prin poştă o casetă video ce conţine imagini cu ea însăşi; sau trezindu-se într-o clinică sinistră fără să ştie cum a ajuns acolo) şi ne dă de urmărit o pistă (extrem de neclară) care cică ar conduce la un mafiot excentric. Dar nu există nici un mafiot, nici o nelinişte serioasă şi nici un mister real. Nu există decît Preda şi estetismul lui.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro

„Cine îl cunoaşte pe Gică Preda ştie ce înseamnă conversaţiile cu el. Nu că semnează scrisorile cu David Lynch sau Gus Van Sant, dar că e o enciclopedie ambulantă în materie de cinema şi artă vizuală.” – Iulia Blaga, agenda.liternet.ro

„Gheorghe Preda are un acut simţ al ironiei, care probabil acţionează în film în mod dezordonat. Sigur e o ironie sugestia că cel care o hărţuieşte pe eroină – îi face fotografii, îi trimite exact cadourile pe care şi le doreşte, inclusiv un clavecin, îi desenează flori albastre pe clădiri şi autobuze, îi lipeşte fraze sfătuitoare pe pereţi etc. – ar putea fi un mafiot local, dar în cadrul filmului e una pe care o guşti cu greu.” – Iulia Blaga, agenda.liternet.ro

„Filmul lui Preda se desfăşoară programatic într-un non-geografic (şi non-human, în ultimă instanţă) no man’s land (şi no woman’s land), cu spaţii fără identitate, străzi lipsite de figuranţi, clădiri lipsite de orice personalitate şi umanitate. Aminteşte, în acest sens, de lumea aseptică şi robotizată din «Den brysomme mannen» / «Bothersome Man» – nu întâmplător, porneşte de la un citat din Kafka (autorul la care trimitea inevitabil – deşi, din fericire, deloc explicit – filmul lui Jens Lien), la care chiar face trimitere explicit, printr-un citat desprins din Caiete… (şi inclus în prolog) ca şi prin iniţiala cu care e semnată scrisoarea misteriosului stalker (inclusă în epilog): K.” – Mihnea Columbeanu, agenda.liternet.ro

„Încercarea lui Gheorghe Preda a fost sortită eșecului, dar ea răspundea unei nevoi reale de a diversifica peisajul cinematografic românesc, de a explora și alte căi departe de estetica ciorbei leorpăite în bucătărie, a maieului aruncat peste deltoizi desumflați și burți revărsate și a discuției anoste de apartament, genericul tablou de familie neorealist.” – Angelo Mitchevici, cinepub.ro

TRIVIA:

• Regizorul de film Gheorghe Preda (n. 1960) a făcut studii de economie și film la București (licență și doctorat la UNATC) și Paris (masterat la Université Paris III Sorbonne Nouvelle). A predat film și media la UNATC, la Universitatea „Hyperion“ și la Universitatea Națională de Arte, toate din București.
• „Îngerul necesar” este lungmetrajul său de debut.
• A scris și realizat filme de lung și scurtmetraj pentru cinema și televiziune.
• Cel mai recent film al său este documentarul „Industria fericirii” (2025), despre terapiile alternative și lumea terapeuților spirituali.
• Filmul a fost vizionat de 1.818 spectatori de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.

REPLICI:

• „Adderall de 3 ori pe zi, Saveran dimineața și seara și Zantex o dată pe zi, seara.” – Medic ORL
• „Tot ce puteți face pentru a ține crizele sub control este să evitați praful, animalele, polenul, chiar emoțiile puternice.” – Medic ORL
• „După dumneavoastră, eu ar trebui să trăiesc sub un clopot de sticlă, nu-i așa?” – Ana Coman (Anca Florea)
• „Am primit un pachet ciudat. Cred că dumneavoastră l-ați trimis.” – Ana Coman (Anca Florea)
• „Acum iau alte medicamente. (…) Nu, nu mă simt mai bine.” – Ana Coman (Anca Florea)
• „O să-ți scriu mai des pe mail.” – Ana Coman (Anca Florea)
• „Nu prea am prieteni. Nu primesc vizite. Nu obișnuiesc să ies.” – Ana Coman (Anca Florea)
• „Sunt o femeie matură, stăpână pe sine, care poate contrla orice situație. Sunt o femeie matură, stăpână pe sine, care poate contrla orice situație. Sunt o femeie matură, stăpână pe sine, care poate contrla orice situație.” – Ana Coman (Anca Florea)

ARTICOLE:

• „Îngerul gratuit”, de Angelor Mitchievici – aarc.ro
• „Îngerul necesar” – caravanafilm.ro
• „Suferința este expusă aproape isteric, pe toate canalele media și rețelele sociale” – interviu cu regizorul Gheorghe Preda – dilema.ro
• Îngerul se-mbracă de la Preda (de Alex. Leo Șerban) – agenda.liternet.ro
• Este oare necesar…? (de Codruța Crețulescu) – agenda.liternet.ro
• Alb-albastru (de Andrei Gorzo) – agenda.liternet.ro
• Ce vină are îngerul? (de Iulia Blaga) – agenda.liternet.ro
• Îngerul necesar… sau demonul nevropat? (de Mihnea Columbeanu) – agenda.liternet.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.