CUCOANA CHIRIȚA (1986) – film comedie online

Regie: Mircea Drăgan
Scenariu: Draga Olteanu-Matei, adaptare după Vasile Alecsandri
Distribuție: Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu, Ștefan Tapalagă, Cezara Dafinescu, Bianca Ionescu, Cornel Constantiniu, Dorin Anastasiu, Rodica Popescu Bitănescu, Dionisie Vitcu, Monica Rusu, Adrian Păduraru, Jean Constantin, Iurie Darie, Teofil Vîlcu, Marian Hudac, Adriana Șchiopu, Lică Gherghilescu, Emilia Porojan, Dumitru Rucăreanu, Cornel Vulpe, Dan Damian
Producător: Marin Theodorescu (Casa de filme 5)
Imagine: Ion Marinescu
Montaj: Adriana Ionescu
Sunet: Nicolae Ciolcă
Muzică: Transcripții libere după Al. Flechtenmacher; muzică originală și dirijor George Grigoriu
An: 1986
Categorie: Lungmetraj
Gen: comedie
Durată: 86 minute

SINOPSIS

Filmul o are în centru pe Chirița, proaspăt întoarsă de la Paris, hotărâtă să-și „franțuzească” familia și să urce pe scara socială. Dornică de parvenire, ea încearcă să-și transforme soțul și să-și mărite fiicele avantajos, provocând conflicte și situații comice. Între farsă și satiră de moravuri, povestea surprinde ridicolul aspirațiilor sociale și atmosfera plină de chef din conacul de la Bârzoieni.

APRECIERI CRITICE:

„După o bogată exersare a multor genuri, Mircea Drăgan revine la comedie ștacheta mai ridicată decât în seria B.D.-urilor. Alături de colaboratoarea sa inspirată, cineastul exercită cu nerv și fantezie, cu siguranță și firesc profesia, regăsindu-și bucuria de a filma, ca în primele sale pelicule. Și găsindu-și, într-o bună companie, chiar și o vocație nouă: vocația comediei muzicale. Gen de care ne bucurăm cu toții.” – Alice Mănoiu, revista „Cinema” nr. 6, iunie 1987, aarc.ro

„Sunt în film destule mo­mente, roluri, poante, ce nu trec neobservate. Și veselie este. Încercarea însăși merita aten­ție căci prin acest film se vede că literatura română este ecranizabilă pe toată întinderea ei din epoca modernă.” – Valentin Silvestru, aarc.ro

„Spuneam, mai demult, că adevărata vocație a lui Mircea Drăgan ar fi comedia… Avansată ca o simplă ipoteză de lucru — într-un text pentru pliantul de reclamă al filmului «B.D. intră în acțiune» —, ideea și-a găsit și nu și-a găsit confirmarea în filmele ulterioare ale regizorului… Și-a găsit-o prin simplul fapt al adăugirii: «Brigada Diverse în alertă» și «B.D. la munte și la mare» urmând, la scurtă vreme, filmului dintâi; și nu și-a găsit-o prin faptul — esențial de data aceasta — că Mircea Drăgan s-a reîntors, după 1972, la filmele așa-zis «serioase», părăsind filonul comic pe care părea că-l descoperise în propria-i sferă de interese și preocupări.” – Nicolae Ulieriu, revista „Săptămâna”, 29 mai 1987, aarc.ro

„Valoarea noii partituri — realizate de George Grigoriu — o asigură însă nu numai abilitatea de meșter și fantezia de artist cu care compozitorul rescrie în spirit contempo­ran «cânticelele» lui Flechtenmacher, ci și ca­pacitatea lui de a crea o seama de pagini ori­ginale care se mariază desăvârșit cu aceste prelucrări libere. Interesul continuu pe care muzica îl suscită se explică, înainte de toate prin marea diversitate a «numerelor»: ariile sau cupletele alternează cu duete, ansambluri sau coruri; momentelor pur vocale Ii se opun cele acompaniate, sau chiar unele pur orchestrale: însăși scriitura acestora din urma sugerează diferitele tipuri de formații instrumentale utilizate în epocă — de la taraf la fanfară; în sfârșit — melodia, ritmul și timbrul reflectă (succesiv, dar și simultan uneori) fondul folcloric românesc și cele două sfere de influență străină — greco-turcă și vest-europeană — care se înfruntau la vremea aceea și în expresia muzicală a culturii noastre.” – Luminița Vartolomei, revista „Cinema” nr. 6, iunie 1987, aarc.ro

„A noastră «fair lady» umbla acum pe trici­clu prin bătătura Bîrzoienilor, asuda sub blestemata cură de slăbire, consumată în pas gimnastic, printre bălăriile bălții, proprietate personală, inventează colaci de salvare din bășici de porc autohton, «frenchcan-can-ează» frenetic sub privirile spai­mos-mustrătoare ale boierilor pământeni.” – Mădălina Stănescu, revista „Cinema” nr. 6, iunie 1987, aarc.ro

„În eseul său «Notes on Camp», Susan Sontag definește sensibilitatea camp în relație cu mediul rural: «Toate obiectele și persoanele Camp conțin un element considerabil de artificiu. Nimic din natură nu poate fi camp…Camp-ul rural este tot făcut de om, iar majoritatea obiectelor camp sunt urbane…»(trad.). Toată estetica construită în „Cucoana Chirița” indică acest tip de „rural făcut de om” care trece dincolo de redarea aspirațiilor cosmopolite ale Chiriței. Casa boierească proaspăt vopsită și lustruită, cu ulcelele tradiționale perfect așezate în bucătărie și ceșcuțele de ceai din camerele oaspeților, cu grădina sa plină de trandafiri veșnic curățați și înfloriți, la care se adaugă toate costumele un pic prea bine cusute, prea colorate și prea… prea. Fiecare cadru redă o istorie atent curatoriată, atent construită de la zero, imortalizată în chihlimbarul peliculei de film.” – Iulia Necșulescu, cinepub.ro

TRIVIA:

• Filmul pornește de la „Chirițele” lui Vasile Alecsandri, dar este construit ca un colaj din întreaga operă a autorului (teatru, proză, poezie, publicistică și corespondență).
• Draga Olteanu-Matei a urmărit recuperarea graiului moldovenesc și a muzicalității limbii lui Alecsandri, inspirată de interpretarea clasică a lui Miluță Gheorghiu.
• Au fost create sau extinse personaje pentru film, precum cuplul comic Ion și Rafira sau Barabuță, personaj menționat vag în textele originale, dar dezvoltat cinematic.
• Multe replici celebre sunt adaptări, colaje sau invenții în stil alecsandrian, unele fiind ulterior atribuite dramaturgului chiar de către critici.
• Filmul introduce scene originale cu intenție satirică (lecția de franceză, petrecerea cu meniuri „traduse”, botezul Chivei în „Șivaleta”), ironizând parvenitismul și snobismul lingvistic.
• Muzica semnată de George Grigoriu modernizează cu măsură teme clasice, în spiritul adaptării contemporane a operei lui Alecsandri.
• Scopul declarat al filmului a fost o satiră accesibilă și „veselă”, care sancționează excesul și ridicolul prin umor popular, fidel spiritului lui Vasile Alecsandri.
• Filmul a fost vizionat de 2.420.664 de persoane în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
• Mircea Drăgan s-a născut pe 2 octombrie1932, pe acte fiind trecut pe 3 octombrie, la Gura Ocniţei, Dâmbovița. A terminat Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1955, ca şef de promoţie la secţia Regie.
• În anul 1963, a început să predea la Institutul de artă teatrală şi cinematografică „I.L.Caragiale” din Bucureşti, la secţia regie de film, în calitate de lector; devine prodecan, în 1967 şi decan al Facultăţii de teatru, în 1970.
• A fost secretar general al Asociației Cineaștilor din România (1965-1974) şi, în 1967, a fost președinte al Centrului Național al Cinematografiei.
• Între anii 1976-1981 a fost rector al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” din București.
• Din 1964 a început să predea arta regizorală în cadrul Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, la secţia de Regie Film, devenind mai târziu rector al instituţiei.
• Printre filmele de succes pe care le-a mai regizat se numără „Columna”, „BD în acţiune”, „BD în alertă”, „BD la munte şi la mare”, „Fraţii Jderi”, „Ştefan cel Mare – Vaslui 1475”, „Explozia”, „Cuibul salamandrelor”, „Aurel Vlaicu” sau serialul de televiziune „Vlaşinii”.
• Regizorul Mircea Drăgan a murit în octombrie 2017, la vârsta de 85 de ani, la Râmnicu Vâlcea. A fost căsătorit cu actrița Ioana Drăgan.

REPLICI:

• „Je suis hereuse. Tu, ca băiat, ești orez. Eu, ca mamă, sunt hereuse, adică fericită.” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Mi-ești drag, monsieur, de te-aș vârî în sân.” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „Păi drumuri sunt astea? Ba ne-a căzut o roată, ba ni s-au prăvălit caii, ba ne-a căzut căruța.” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Bonjourașul lui tataie, bonjuraș… Cum a învățat el să grăiască pe franțuzește!” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „De azi înainte când o să dai bucatele la masă, ai să le strigi după poreclele lor franțuzești.” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „(Parisul): minunea minunilor!. Târgul vavilonului din zilele noastre și lume peste lume!” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Adică pe românește: mi-e frig, Marghioală.” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Dumneavoastră, care n-ați prea făcut voiajuri… ați mucegăit în coclaurile de provincie.” – Guguță (Lică Gherghilescu)
• „Chirița în ranguri urcă și de nimeni nu se-ncurcă!” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Azi sunt isprăvniceasă! Și sunt cea mai aleasă! Parcă-s împărăteasă!” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Să le arză focul de straie nemțești!” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „Borș și alivenci, cucoană, căci cu dinastea am crescut în casa părintească!” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „Ce-ți mai trebuie pensie? N-ai destulă avere?” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Calypso ne pouvait pas se consoler du départ d’Ulysse.” – Monsiu Șarl (Ștefan Tapalagă)

ARTICOLE:

• Cronică: Balul de la Bîrzoieni, de Valentin Silvestru – aarc.ro
• Cronică: Cucoana Chirița, de Nicolae Ulieriu – aarc.ro
• Cronică: De la „comedie cu cânticele” la „musical, de Luminița Vartolomei, aarc.ro
• Cronică: Trio de epocă, de Mădălina Stănescu, aarc.ro
• Cronică: Verva unui clasic mereu actual, de Draga Olteanu Matei, aarc.ro
• Cronică: Cucoana Chirița, de Alice Mănoiu – aarc.ro
• Draga Olteanu-Matei, 24.10.1933-18.11.2020 – aarc.ro
• Cine a fost de fapt coama Chirița, care l-a inspirat pe Vasile Alecsandri – historia.ro
• Seria „Chirițelor” (1850, 1855, 1865, 1875) – agerpres.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.