CHIRIȚA ÎN IAȘI (1988) – film comedie online

Regie: Mircea Drăgan
Scenariu: Draga Olteanu-Matei, adaptare după Vasile Alecsandri
Distribuție: Draga Olteanu-Matei, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu, Ștefan Tapalagă, Marin Moraru, Mihai Fotino, Cezara Dafinescu, Cornel Constantiniu, Bianca Ionescu, Dorin Anastasiu, Vasile Gherghilescu, Adriana Șchiopu, Jean Constantin, Iurie Darie, Ioana Drăgan, Adrian Păduraru, Ruxandra Aramă, Dionisie Vitcu, Rodica Popescu-Bitănescu, Cornel Vulpe, Teofil Vîlcu, Dumitru Rucăreanu, Ștefan Sileanu, Marian Hudac, Dan Damian, Emilia Porojan, Aleaxndru Lazăr, Gheorghe Dănilă, Victor Moldovan, Violeta Berbiuc, Mihai Marta, Nae Lăzărescu, Gheorghe Ulmeni
Producător: Marin Theodorescu
Imagine: Ion Marinescu
Montaj: Adriana Ionescu
Sunet: Nicolae Ciolcă
Muzică: Transcripții libere după Alexandru Flechtenmacher; muzică originală și dirigor George Grigoriu
An: 1987
Categorie: Lungmetraj
Gen: Comedie
Durată: 76 minute

SINOPSIS

Pentru a le găsi fetelor ei, Aristiţa şi Calipsiţa, bărbaţi cu rang, Cucoana Chiriţa are parte de un şir nesfârşit de aventuri şi încurcături. Pungescu şi Bondici, cartofori vestiţi, se dau drept boieri, iar Chiriţa, orbită de visul ei de mărire, e gata să-i facă gineri. În cele din urmă, arestarea pungaşilor face ca cele două domnişoare să se poată căsători cu aleşii inimilor lor.

APRECIERI CRITICE:

„Ca și precedentul — care în fapt, se resemnase la a rămâne o simplă „expunere de motive”, cum ar fi zis Topârceanu — noul film își datorează existența în primul rând osârdiei depuse, pe mai multe planuri, de Draga Olteanu Matei deopotrivă scenaristă și interpretă principală, populara actriță a înțeles să-și lărgească aria investigației la întreaga creație de gen a «bardului de la Mircești», din care scenariul reține exact ceea ce-i convine ca dramaturgie și spectacol, închegând într-o propunere cu evidente calități cinematografice diversele «mostre» excerptate filoanelor luate în exploatare.” – Nicolae Ulieriu, revista „Săptămâna”, 22 decembrie 1988 – aarc.ro

„Cu nerv și cu o benefică «poftă de joc» — Ileana Stana Ionescu… Cât despre Draga Olteanu Matei (care cum se spune, «duce filmul pe umeri» — nu se poate să nu-i recunoști perfecta adecvare la obiect: printr-o vervă lucid stăpânită, prin ritmul precis al mișcării scenice, prin gesturile-i ce trasează sugestive arabescuri, actrița își pune inteligent în valoare seva robustă care-i însuflețește arta, dând viață unui personaj cu adevărat popular și smulgând astfel primatul actorilor care în tradiția instaurată de Matei Millo — se vroiau (doar ei!) «adevărații» interpreți ai Chiriței.” – Nicolae Ulieriu, revista „Săptămâna”, 22 decembrie 1988 – aarc.ro

„Cânticele comice pe care Alecsandri le-a compus cu concursul lui Flechtenmacher apar în film îmbogățite cu concursul compozitorului și di­rijorului George Grigoriu. Nu pot să precizez cât de exact s-au suprapus cele doua stiluri. Filmului îi trebuia un prea plin de sunet, culoare și ritm, tandrețe și râs sănătos, iureș ne­bun de mișcare și dans, inteligența sclipitoare.” – Ileana Perneș Dănălache, revista „Cinema” nr. 1, ianuarie 1989 – aarc.ro

„Regizorul Mircea Drăgan și-a concentrat atenția și a stors efecte comice din comicul de limbaj, a avut norocul ca autoarea costu­melor Ileana Oroveanu să își mențină aceeași exuberanță plină de bun gust și s-a gândit că, dacă poantele se tocesc, dulceața se zahari­sește, ritmul se înmoaie și zâmbetul se zbârcește, îi mai rămâne o portiță: bucuria spectatorului de a se întâlni cu veșnic veselul Alecsandri.” – Ileana Perneș Dănălache, revista „Cinema” nr. 1, ianuarie 1989 – aarc.ro

„Spre deosebire de sequel-urile contemporane care iau naștere mai degrabă din considerente comerciale decât creative, «Chirița în Iași» este o urmare planificată, aflată în producție încă de când «Cucoana Chirița» era în cinematografe. Având aceeași echipă atât în fața, cât și în spatele camerei, filmul asigură o continuitate naturală între cele două producții.” – Iulia Necșulescu, cinepub.ro

„Draga Olteanu este atât vedeta filmului, cât și liantul creativ care-i asigură coerența, dat fiind că tot ea semnează scenariul (și asistă la regie) în ambele adaptări cinematografice care reușesc să răstălmăcească (cu rost) textele lui Alecsandri.” – Iulia Necșulescu, cinepub.ro

TRIVIA:

• Filmul adaptează mai multe texte ale lui Alecsandri, nu doar piesa omonimă, ci și satire precum „Iașii în carnaval”, „Sandu Napoială” sau „Ultra demagogul”.
• Chirița este unul dintre cele mai populare personaje comice din teatrul românesc, creat de Vasile Alecsandri într-o serie de piese scrise între 1850 și 1875: „Chirița în Iași”, „Chirița în provincie”, „Chirița în voiagiu” și „Chirița în balon”.
• Popularitatea personajului a și depășit teatrul românesc: piesele cu Chirița au fost jucate și pe scene din Paris, Berlin, Moscova, Praga, Bratislava sau Budapesta.
• Originea personajului are o poveste de orgoliu literar. Se spune că Vasile Alecsandri ar fi cerut în căsătorie pe una dintre fiicele Anastasiei Greceanu, dar a fost refuzat pentru că era considerat „un simplu scriitoraș”. Legenda spune că dramaturgul a transformat această umilință într-o răzbunare literară, creând personajul Coanei Chirița.
• Conform memorialistului Constantin Gane, modelul real al personajului – Anastasia Greceanu – provenea dintr-o familie boierească și organiza baluri fastuoase la conacul de la Fălticeni, unde se adunau boieri din toată Moldova.
• Unele nume ale personajelor din piesă ar corespunde celor reale din familia Greceanu: de pildă, Guliță ar fi inspirat de Georges Greceanu, iar Calipsița de Canano.
• Criticul George Călinescu descria personajul ca pe „o cochetă bătrână, o burgheză cu dor de parvenire, dar și o bonjouristă” – un tip social tipic epocii pașoptiste.
• Dincolo de caricatură, unii critici văd în Chirița un personaj paradoxal de modern: o femeie ambițioasă, convinsă că lumea trebuie să meargă „înainte”, care vrea să-și educe copiii, să călătorească și să adopte obiceiuri europene.
• Rolul Chiriței a fost interpretat tradițional de bărbați în travesti, încă de la premiera din 1850 la Teatrul Național din Iași. Primul interpret celebru al rolului a fost Matei Millo, actor care a făcut din Chirița unul dintre cele mai populare personaje ale scenei românești.
• De-a lungul timpului, rolul a fost interpretat de numeroși actori celebri, inclusiv în travesti: Ion Flinteșteanu, Marcel Anghelescu, Arcadie Donos sau Miluță Gheorghiu.
• Personajul a fost interpretat și de mari actrițe ale teatrului românesc, precum Tamara Buciuceanu și Stela Popescu, confirmând popularitatea sa pe scenă.

REPLICI:

• „Așa rușine de când sunt n-am pățit!” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Of, of, of, ce supărare de-a avea o fată mare!” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Tot pățitul e priceput!” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „Bonton vrea, bonton să-i dăm!” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „Mușcă-mă de nas!” – Bârzoi (Dem Rădulescu)
• „Eu zic să ne întoarcem la Iași. Târgu-i mare, lume multă.” – Bondici (Matei Moraru)
• „Nu mai crede ce vezi cu ochii. Crede c e spun eu.” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Sunt ele cam desfrunzite acum, dar le trece.” – Chirița (Draga Olteanu-Matei)
• „Inima femeiască e ca o bucată de slănină. Cu cât o ții mai lângă foc, cu atât se topește mai strașnic.” – Bucătarul Barabule (Jean Constantin)

ARTICOLE:

• Cronică: „Chirița la Iași”, de Ileana Perneș Dănălache – aarc.ro
• Cronică: „Chirița în Iași”, de Nicolae Ulieriu – aarc.ro
• Teatru și filme românești: Seria „Chirițelor” (1850, 1855, 1865, 1875) – agerpres.ro
• Cine a fost de fapt coana Chirița, care l-a inspirat pe Vasile Alecsandri – historia.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.