RĂPIREA FECIOARELOR (1968) – film aventură online

Regie: Dinu Cocea
Scenariu: Eugen Barbu, Mihai Opriş, Dinu Cocea
Distribuție: Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Gheorghe Ionescu Gion, Florin Scărlătescu, Tanți Cocea, Alexandru Giugaru, Colea Răutu, Marian Hudac, Mihai Pălădescu, Ileana Gurgulescu, Jean Constantin, Elena Caragiu, Draga Olteanu Matei, Telly Barbu, Aimée Iacobescu, Lucia Boga, Marin Moraru, Constantin Guriță, Ernest Maftei
Producător: Studioul cinematografic București
Imagine: George Voicu
Montaj: Adina Codrescu
Sunet: Siliu Camil
Muzică: Mircea Istrate
An: 1968
Categorie: Lungmetraj
Gen: Aventură, istoric
Durată: 87 minute

14,519 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

La începutul secolului al XIX-lea, printr-o tacită înțelegere cu doamna Haricleea (Olga Tudorache), care dorește să-și îndepărteze soțul de la tron, bandele lui Pazvanoglu (George Constantin), pașa de Vidin, atacă fără milă satele, răpind fete. Haricleea își trimite fiul la adăpost, la o mânăstire, dar haiducii lui Amza (Emanoil Petruț) îl răpesc, pentru a-l da în schimbul încetării jafurilor. În timp ce haiducii urmăresc un boier, care vrea să fugă din țară cu averea, Pazvanoglu atacă din nou. La rândul lor, haiducii ajutați de Anița (Marga Barbu), pătrund în palatul pașei și eliberează fetele. In haosul creat, fiul Haricleei este ucis.

PREMII:

• 1971 – ACIN – Premiu pentru interpretare feminină (Marga Barbu)
• 1971 – ACIN – Premiul pentru scenariu (Eugen Barbu)
• 1971 – ACIN – Premiul pentru costume (Hortensia Georgescu)

APRECIERI CRITICE:

„În zonele limitrofe ale «epopeii naționale» se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este «Haiducii», un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilători și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»” – Ecaterina Oproiu

„«Răpirea fecioarelor», ca și «desțărarea» pruncilor, declanșează o incursiune a haiducilor în subteranele cetății turcești, în timp ce înfruntarea dintre Amza și Pazvanoglu atinge apogeul. Al doilea episod al «Haiducilor» (în care Besoiu îi cedează, în mod arbitrar, rolul lui Petruț) ia forma unei intrigi de curte dominată de patima aurului și setea de mărire. Cocea și Barbu ezită în filmele lor haiducești între formula de capă și spadă și cea a comediei populare doldora de snoave și vorbe de duh. În cazul de față, se preferă un pitoresc tablou de moravuri, pretext pentru procesiuni religioase și panorame de păpușari, străvechi obiceiuri de nuntă și ritualuri de trecere la mahomedanism, vizite în palatele lui Hangerli și pașei din Vidin. Spre deosebire de primul episod, filmul nu mai conține drame, ci doar peripeții. Mai grav e că, deși „de acțiune”, e înzestrat cu dialoguri de ambiție cripto-literară în care până și un nevolnic idiot domnesc se exprimă astfel: „Nu mi-e tată! În mine nu hărnicește sângele lui…” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.” – Tudor Caranfil

Criticul de film şi jurnalistul Călin Căliman a caracterizat filmele acestei serii cu haiduci ca având o „intrigă atractivă şi bine articulată”, motive folclorice şi personaje pitoreşti. Aniţa, interpretată de Marga Barbu, este comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu „marchiza îngerilor”, un personaj de film francez celebru în epocă.

„E limpede că în cazul «Răpirii fecioarelor», bugetul de producție a fost utilizat cu luare de minte și nu spart în delir megalomanic. E «pulpy» precum filmele lui Robert Aldrich, ține seamă de cutumele tragice și dramatice ale canonului universal și, poate cel mai important, alături de „Erupția” (1957, r. Liviu Ciulei), despre care am scris aici, invită la un studiu asupra sexualității reprezentate în filmul autohton.” – Emil Vasilache (cinepub.ro)

„Dintr-un motiv sau altul, filmul mi-a adus aminte de mult-premiatul regizor egiptean Youssef Chahine; vedeți, de exemplu, «Pământul» (1969) și cred că o să înțelegeți de ce.” – Emil Vasilache (cinepub.ro)

TRIVIA:

• Filmul a avut parte de mare succes la public, fiind vizionat de aproape 5 milioane şi jumătate de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situaţie a numărului de spectatori înregistrat de filmele româneşti de la data premierei şi până la data de 31.12.2007, întocmită de Centrul Naţional al Cinematografiei.
• Actriţa Marga Barbu a absolvit Institutul de teatru din Bucureşti în 1950. A debutat în cinematografie în 1953 („Nepoţii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu), dar a devenit cunoscută, în special, pentru rolurile Aniţa din seria „Haiducilor” şi Agatha Slătineanu din seria „Mărgelatu”, dar şi pentru rolul de compoziţie din „Domnişoara Aurica” (regia Şerban Marinescu, 1986), pentru care a fost distinsă cu Premiul ACIN.
• La începutul anilor ‘80, Dinu Cocea a intrat în conflict cu autoritățile comuniste ale vremii după ce acestea i-au cenzurat în totalitate filmul „Pe apa sâmbetei”, considerat subversiv pentru regim, întrucât trata greșelile grave și imputabile factorilor de răspundere din anii comunismului în legătură cu construirea unui baraj de pe râul Argeș. Căderea în dizgrație a lui Dinu Cocea s-a produs întru-totul după plecarea din țară la sfârșitul anului 1981 a soției sale Elena și a fiicei Ioana. Au urmat lungi serii de cereri de reîntregire a familiei și discuții contradictorii cu autoritățile, inclusiv amenințări cu proteste și greva foamei din partea regizorului – dat afară de peste tot și interzis a mai apărea în public – care au culminat cu intervenția unor organisme internaționale de apărare a drepturilor omului. Într-un final, Dinu Cocea a primit aprobarea de a părăsi definitiv România, stabilindu-se la Paris în 1986, unde a lucrat la televiziunea franceză și în presă. După Revoluția din decembrie 1989, regizorul a revenit în țară, a participat la diverse evenimente culturale și, după grele lupte cu noile autorități, în 2007 și-a recuperat și o proprietate confiscată de comuniști (o locuință valoroasă în centrul Capitalei).

REPLICI:

„Păgânilor… să-i spuneți lui Pazvanoglu că dacă o singură dată mai calcă în Țara Românească, mă jur pe sufletul morților mei că de mâna mea va pieri.” – Amza (Emanoil Petruț)

„Așteptați urgia pe capul vostru și spuneți – Domnul a dat!” – Amza (Emanoil Petruț)

„Că bine era în codru verde!” – Țiganul Parpanghel (Jean Constantin)

„Haiduc mi-a trebuit… haiduc am găsit!” – Anița (Marga Barbu)

„Mă faci de râsul satului!” – mama lui Amza (Tanți Cocea)

„Lasă satul, mamă! Gura lumii-i slobodă!” – Amza (Emanoil Petruț)

„Și de-o fi, de-o fi să mor, pân’ la toamnă tot mă-nsor! Pân’ la toamnă, pân’ la iarnă, să fac fetele să moară!” – Amza (Emanoil Petruț)

„Nici Napoleon nu a crezut că va fi ceea ce este azi!” – Maillard (Mihai Pălădescu)

„Hazardul… pe lumea asta poți dobândi orice.” – Pazvanoglu (George Constantin)

„Taie, spânzură, ia! Eu atâtea cuvinte am învățat.” – Vodă Hangerli (Gheorghe Ionescu Gion)

„Pe slugi și pe animale rău le mai hrăniți în Țara Românească!” – Doamna Haricleea (Olga Tudorache)

„Nu-ți mai fă cruci. Întâi crede!” – Doamna Haricleea (Olga Tudorache)

„Simt că acest pământ nu ne vrea. Ne închipuim că suntem tari fiindcă avem puterea. O amăgire!” – Vodă Hangerli (Gheorghe Ionescu Gion)

„Cât despre urzelile boierilor… lasă-mi-i mie, Măria Ta! O să ți-i aflu și o să ți-i dau spre ispășire.” – Doamna Haricleea (Olga Tudorache)

„Ucide-l, Doamne, pe uzurpator! Dă-i o moarte pe potrivă și pe mine mântuiește-mă!” – Beizadea Hrisanti (Marian Hudac)

„Fă-te frate cu dracul până treci puntea.” – Maillard (Mihai Pălădescu)

„Dracul cu care m-am făcut eu frate e o femeie!” – Pazvanoglu (George Constantin)

„Domnia mea a fost scurtă și neroditoare. Țara-i un deșert. Norocul meu – o fântână fără apă.” – Vodă Hangerli (Gheorge Ionescu Gion)

„Răzbunării mele i s-a făcut sete.” – Vodă Hangerli (Gheorghe Ionescu Gion)

„Paștele și Crăciunul la tine s-au terminat. Acum începe religia mahomedană. (…) Numele tău de acum va fi Mustafa.” – Om în slujba Pașei

„Moartea nu iartă pe nimeni.” – Doamna Haricleea (Olga Tudorache)

„Moartea vine întotdeauna prea devreme, Măria Ta. Roagă-te.” – Doamna Haricleea (Olga Tudorache)

ARTICOLE:

• Răpirea fecioarelor (1968) – istoriafilmuluiromanesc.ro
• Motive folclorice și personaje pitorești în filmul „Răpirea fecioarelor” – tvr.ro
• Marga Barbu, o „marchiză a haiducilor” în filmul „Răpirea fecioarelor” – jurnalul.ro
• Dinu Cocea – părintele haiducilor din cinematografia românească – independentaromana.ro
• „Din culisele cinematografiei“. Cum a intrat regizorul Dinu Cocea, fost locotenent-colonel în Ministerul de Interne, în dizgraţia regimului comunist – adevarul.ro
• O personalitate pe zi: actrița Tanți Cocea – agerpres.ro

Proiect cu opere din patrimoniul cinematografic național, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei.
Mulțumiri speciale se cuvin Uniunii Cineaștilor din România și Arhivei Naționale de Film.