PĂCALĂ (1974) – film comedie online

Regie: Geo Saizescu
Distribuție: Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Vasilica Tastaman, Octavian Cotescu, Mariana Mihuț, Aurel Cioranu, Cosma Brașoveanu, Tanți Cocea, Ion Besoiu, Ovid Teodorescu, Ștefan Bănică, Geo Saizescu, Nucu Păunescu, Ileana Stana Ionescu, Dorina Lazăr, Mihai Mereuță, Alexandru Lungu, Dumitru Chesa, Dorel Vișan
Scenariu: Dumitru Radu Popescu, Geo Saizescu
Producător: Vasilica Istrate
Imagine: Mircea George Cornea
Montaj: Margareta Anescu
Sunet: Silviu Camil
Muzică: Radu Șerban
An: 1974
Categorie: Lungmetraj
Gen: Comedie
Durată: 125 minute

180,270 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

Pe-un picior de plai românesc, într-o casă nevoiașă vine pe lume un copil năzdrăvan, numit Păcală. Precoce, el știe cum arată lumea cu bune și cu rele, cu oameni frumoși dar și cu proști și nemernici. Fiindu-și propria ursitoare, condiționează venirea pe lume și-i cere mamei, care „poate orice”, nu „viață fără de moarte” ca eroul altor basme, ci meșteșugul de a păcăli moartea de câte ori îi va ieși în cale, pentru a avea timp să-i pedepsească pe nătângi și fuduli, pe ticăloși, pe ariviști, pe cei ce încalcă legile omeniei.

Nenăscut încă, știe că arma potrivită e râsul, farsa meșteșugită, păcăleala usturătoare. Mama încuviințează. Adus de barză, Păcală vine pe pământ și se lovește de prostia și abuzurile bogătanilor și ale mai marilor satului: perceptorul, judecătorul, cârciumarul, preotul, vânătorul. Cu mintea lui isteață, cu vorbele lui în doi peri, făcând pe prostul, găsește ac de cojocul fiecăruia. Neobosit, colindă lumea ca să stârpească urâtul, prostia și nedreptatea.

PREMII:

• 1974 – ACIN – Premiul special al juriului pentru contribuția la promovarea comediei cinematografice românești (Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu)

APRECIERI CRITICE:

„Păcală este un pelegrin. Drumul lui începe la infinit şi se sfârşeşte la infinit. Ca şi Don Quijote, el porneşte în lume să se bată cu morile de vânt, cu Prostia – un balaur cu o mie de capete. Lupta lui e grea şi fără de sfârşit, pentru că adversarul se alimentează cu o hrană miraculoasă care-i multiplică forţa şi chipul la nesfârşit. Trufia, viclenia, slugărnicia, naivitatea, credulitatea, arivismul sunt tot atâtea capete ale monstrului care trebuie răpus.” – D.R. Popescu

„Comedia (fie ea şi picarescă) cere organizare, calcul riguros al efectelor, tir precis. Comedia lui Saizescu e giumbuşlucăraie bezmetică, debandadă hăhăitoare, scălîmbăială de beţivi.” – Andrei Gorzo, agenda.liternet.ro

„Filmul «Păcală» seamănă cu tablouri ca «Nunta ţărănească», «Lupta dintre Carnaval şi Post”, «Dans ţărănesc» sau «Ţara trândavilor». De altfel, Bruegel picta în spiritul tradiţiei, putând fi asociat cu înaintaşul său, Hieronymus Bosch, cu ceea ce ne-a lăsat în fabulosul triptic numit «Grădina plăcerilor». Însă acest spirit ludic popular nu a fost prins de nici un pictor român, dar l-a prins Geo Saizescu în filmul «Păcală», tot o pictură a plăcerilor, fiindcă a filma înseamnă a picta cu imagini. Toată lumea e viceversa. E o nebunie generală, toate personajele, circa 50, fac drăcii, sunt implicate într-o harababură sui-generis, o vânzoleală cum nici Sorescu, nici Amza Pellea, nici Marin Preda, şi nici un alt scriitor cult, preocupat de reflectarea specificului naţional, cu panaş oltenesc, nu au reuşit.” – Grid Modorcea, art-emis.ro

„Proiect și vis mai vechi al cineastului, filmul Păcală este o mărturie a ambiției lui Geo Saizescu de a contopi, în limitele unei narațiuni cinematografice, balada și snoava, proverbul și gluma, basmul popular și comedia modernă sau tradițională (…). Tonul simplu al povestirii, montajul rapid și eficient, interpretarea neîngroșată dau o idee despre capacitățile regizorale în registru comic ale lui Geo Saizescu” – Dan Comșa, Revista Cinema 1974

„Personajul emblematic al umorului nostru popular (evocat încă din 1920 de Aurel Petrescu în animația sa și, mai târziu, tot de acesta, în 1926 în «Păcală și Tândală la București», cu Ion Manu și Aurel Athanasescu) e reluat într-un lungmetraj al cărui subiect «e lăsat, cu bună știință, să curgă liber, fără lovituri de cinema» (cf. G. Saizescu), adică renunțându-se la rigorile dramaturgiei, contopind proverbul și snoava, cu balada și basmul.” – Tudor Caranfil

„«Păcală» amintește de «Un surâs în plină vară» (1964), tot al lui Saizescu: o comedie rurală, realist-socialistă, plasată în procesul post-colectivizare. În ambele e vorba de un tânăr sucit (interpretat de Papaiani), care apare în lumea satului și dă peste cap socotelile locului. «Un surâs» (despre care am scris mai multe aici) reflecta, prin arcul său narativ, o imagine jovială a actualității (utopice sau nu), în timp ce «Păcală», care nu converge într-o direcție unitară, se susține în principal prin poantă. Iar poanta nu e suficientă pentru a rotunji și împlini pe ecran mitul păcăliciului care deturnează prin aparenta sa naivitate orice primejdie, care face mișto și încurcă-lume pentru a face lumea mai bună.” – Emil Vasilache, cinepub.ro

TRIVIA:

• „Păcală“ este a doua cea mai vizionată peliculă românească din toate timpurile, în condiţiile în care a vândut 14.644.029 de bilete în cinematografe, cu doar 1.557 mai puţine decât „Nea Mărin miliardar“, lungmetrajul lui Sergiu Nicolaescu. „Păcală“ a reuşit totodată performanţa ca, în anul 1976, într-o singură difuzare să obţină 7.000.000 de spectatori la Televiziunea Română, situându-se pe locul al treilea în acel an.
• Despre întruchiparea personajului Păcală în protagonist de film, regizorul Geo Saizescu reclara: „Cred cu tărie că Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aş fi făcut filmul. (…) Am conceput un personaj care trebuia să atragă mulţimea, să fie iubit, purtător de gânduri şi sentimente româneşti. Cert este că fiecare dintre noi este Păcală”.
• Dorel Vișan, Dorina Lazăr și Horațiu Mălăele au debutat în cinematografie cu roluri în filmul „Păcală”.
• Realizate în mai multe etape, filmările au avut loc, în cea mai mare parte, în diferite zone pitoreşti din judeţul Vâlcea – Râmnicu Vâlcea, Păuşeşti, Govora, Ioneşti şi Bălceşti. Această primă serie de filmări s-a întrerupt după numai 20 de zile din cauza timpului nefavorabil. Potrivit regizorului filmului, „Prin toamna lui ’72, nici nu începusem bine filmările că s-au pornit nişte ploi încât numai 42 de zile numărate a plouat continuu…” Producţia filmului a fost sistată temporar la 15 noiembrie 1972.
• În film au jucat peste 200 de actori, numai în secvenţa în care ceata lui Păcală căuta fundul Oltului fiind folosiţi vreo 50-60 dintre aceştia. Alături de actori, în film apare şi regizorul Geo Saizescu, nelipsit de altfel în filmele sale începând cu 1972. La filmări erau prezenţi şi mulţi figuranţi de prin părţile locului (Vâlcea).
• Din cauza faptului că în România nu exista tehnica necesară pentru realizarea acelui gen de trucaje imaginat de regizor, a trebuit ca filmările combinate să fie realizate în străinătate. S-au purtat discuţii pentru realizarea trucajelor cinematografice la Moscova și Leningrad, dar echipa de producţie s-a lovit de refuz. În cele din urmă, prima repriză de filmări combinate a fost realizată în studioul A.P. Dovjenko din Kiev.
• Sebastian Papaiani l-a interpretat pe Păcală deghizat în preot cu o barbă de țap: „L-am filmat pe Păcală travestit în preot, ca să nu fie prins de bandiţi. Papaiani a filmat cu o barbă împrumutată de la un… ţap. (I-am ras ţapului barba, l-am machiat pe Papas cu ea şi, ca să nu se supere cumva stăpânul ţapului, la înapoiere i-am lipit-o adevăratului posesor (adică ţapului la loc!)”, scria Saizescu la finele primei zile de filmare.
• După ce visase inițial o colaborare cu poetul Tudor Arghezi, Saizescu a scris scenariul împreună cu scriitorul D.R. Popescu, alături de care lucrase atât la „Un surâs în plină vară“, cât şi la următoarele sale proiecte, „La porţile pământului” (1966) şi „Balul de sâmbătă seară” (1968).
• Intenţia realizatorilor autohtoni de a ecraniza peripeţiile lui Păcală, legendarul erou comic popular, a apărut încă din epoca romantică a cinematografiei. Primul proiect datează din anul 1914, când a fost înființată o societate de producție intitulată „Filmul național românesc”, finanţată de industriaşul Bessel, care intenționa să realizeze mai multe comedii, printre care și „Din viața lui Păcală”, scenariul și regia urmând a-i fi încredințate lui Pierre d’Allyer. Distribuția viza nume mari ale epocii, precum Aurel Athanasescu şi Elvira Popescu, însă filmul n-a intrat niciodată în producție. Ulterior, primul film de animaţie românesc, pierdut astăzi, s-a numit „Păcală în lună” şi a avut premiera la 4 aprilie 1920, la Cercul Militar Naţional, realizator fiind Aurel Petrescu.
• Tot în perioada interbelică, Jean Mihail a fost şi el tentat să realizeze un film despre Păcală, intenţiile sale fiind prezentate în câteva articole publicate în revista „Rampa”.
• În 1950, Victor Eftimiu a scris la rândul său un scenariu, „Păcală şi Tândală”, pe care l-a vândut cu 60.000 de lei Studioului Cinematografic „Bucureşti“. Pelicula a intrat în producţie în anul 1955, sub comanda lui Gheorghe Turcu, însă filmările s-au oprit la jumătate, după ce se cheltuise deja un milion de lei, din cauza unor „greșeli și lipsuri artistice şi ideologice”, în ciuda faptului că atât regizorul, cât și operatorul-șef, Guttman Lupu, erau absolvenți ai Institutului Unional de Cinematografie de la Moscova. Din distribuția filmului făceau parte nume ca Ștefan Ciubotărașu, Aurel Cioranu, Eugen Tănase şi Ileana Gorea.
• Una dintre secvenţele cele mai dificile a fost cea legată de „aruncarea proştilor în Olt”. Nimeni nu dorea să se arunce de fapt în apele învolburate ale râului.
• Până să ajungă la public, filmul a avut de înfruntat cenzorii vremii. Între 14 noiembrie şi 21 decembrie 1973 au avut loc nu mai puţin de şase runde de vizionare, cerându-se de fiecare dată, „pentru ridicarea calităţii artistice a filmului“, numeroase modificări.
• Premiera a fost programată la 11 martie 1974, la cinematograful „Patria“, acolo unde bucureştenii au dat efectiv năvală. „Lumea voia să râdă, iar Păcală era un argument suficient pentru a se crea cozi interminabile. S-au creat busculade, s-au mai spart şi geamuri. La «Patria» erau pe vremuri doar două case de bilete, în holul mic. Nu puteau face faţă, lumea se enerva, aşa că au mai aplicat nişte spărturi în peretele dinspre «Melody Bar», ca să poată improviza încă două-trei case, să se liniştească cetăţenii”, şi-a reamintit cascadorul Adrian Ştefănescu, nelipsit din distribuţiile filmelor lui Geo Saizescu.
• După trei decenii (în 2006), regizorul și-a îndeplinit ambiția și a realizat filmul „Păcală se întoarce”, cu Denis Ștefan în rolul protagonistului.
• În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stau la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu („Isprăvile lui Păcală”) și Iosif Nădejde („Năzdrăvăniile lui Păcală”). Și alți scriitori, precum Ion Creangă („Păcală”) sau Ioan Slavici („Păcală în satul lui”) au scris despre acest personaj. Păcală a fost și erou de benzi desenate, un serial avându-l ca protagonist, fiind publicat, începând cu anul 1968, în revista „Luminița”, editată de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist și, ulterior, sub egida Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor.
• Geo Saizescu s-a născut la 14 noiembrie 1972 și a murit la 23 septembrie 2013, la Bucureşti.
• Fiul regizorului, Cătălin Saizescu, a continuat tradiția și a urmat tot o carieră în cinematografie.

REPLICI:

• „Dă-mi binecuvântarea ta, mamă! Urzește-mi, mamă, să fiu mereu tânăr, să nu îmbătrânesc niciodată și să mor când m-oi cununa cu prostia!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Cine se face oaie, îl mănâncă lupul!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Ce-ați furat voi, eu am dat înapoi!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Asta nu-i marfă de 30 de galbeni!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Azi mă întâlnii cu bărbate-tu în târg și mi-a zis să trec pe la el pe acasă, să trec și pe mine poți să mă crezi, orice ți-aș spune!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „N-ai cumva o picătură de apă? Că mi-e o foame de n-am unde dormi la noapte!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Dacă nu-mi dai banii, eu te tai!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Aveai o mulțime de galbeni și te duceai ca prostu-n păpușoi!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Oac, oac, oac, pitpalac!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Păi noi acasă suntem… câți să fim acasă… noi acasă suntem acasă noi câte oale avem! (…) Câte oale de căciulă!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Nu fac pe nebunul. Mă bucur!” – Păcală (Sebastian Papaiani)
• „Am văzut un melc care trăgea o trăsură plină de lăurari!” – Păcălița (Mariella Petrescu)
• „Eu sunt eu. Ca și voi. Venii de-acolo până aici!” – Păcălița (Mariella Petrescu)

ARTICOLE:

• Geo Saizescu, regizorul care ni l-a adus pe Păcală: „Papaiani a filmat cu o barbă împrumutată de la un țap” – adevarul.ro
• 50 de ani de la apariția filmului „Păcală”, poznașul care a cucerit toate generațiile – adevarul.ro
• Întâlnire cu Păcală pentru un râs sănătos, duminică la TVR2 – tvr.ro
• Biografia și filmele lui Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc – mediafax.ro
• Geo Saizescu: „Cred cu tărie că Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aș fi făcut filmul!” – ziarulmetropolis.ro
• Păcală, cel mai popular film românesc a fost turnat în Vâlcea. Detalii fabuloase din culise – indiscret.ro
• Geo Saizescu, maestrul comediei românești – uzpr.ro
• Umorul național – Păcală se întoarce – agenda.liternet.ro
• Regizorul Geo Saizescu a murit – romania-actualitati.ro
• Geo Saizescu a murit. Irina Margareta Nistor: „A fost o prezență extrem de cinematografică în sine” – stirileprotv.ro
• Geo Saizescu și Sebastian Papaiani prezintă filmul românesc la Espacio Niram din Madrid – hotnews.ro
• „Păcală este simbolul românului neaoș, iubitor de viață” – evz.ro
• „Cred cu tărie că Papaiani trebuia să fie Păcală, fără el nu aș fi făcut filmul!” – prwave.ro
• Cine a fost Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc – dcnews.ro
• Sebastian Papaiani, într-un Păcală suprarealist – art-emis.ro