METRONOM (2022) – film dramă online

Regie: Alexandru Belc
Distribuție: Mara Bugarin, Șerban Lazarovici, Vlad Ivanov, Mara Vicol, Mihai Călin, Andreea Bibiri, Alina Brezunțeanu, Mihnea Moldoveanu, Andrei Miercure, Măriuca Bosnea, Eduard Chimac, Tiberiu Zavelea, Claudia Soare, Briana Macovei, Pamela Iobaji, Ana Bodea, Alin Oprea, Alexandru Conovaru, Horațiu Bob, Alexandru Nedelcu, Daniel Tomescu
Scenariu: Alexandru Belc
Producător: Strada Film Internațional, Midralgar Franța, Chainsaw Europe
Imagine: Tudor Vladimir Panduru
Montaj: Patricia Chelaru
Sunet: Julien Blasco
Muzică: Radio Europa Liberă, Emisiunea Metronom The Beatles Kingdom 1970, Emisiunea Metronom Jim Morrison 1972, Voce Cornel Chiriac
An: 2022
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă
Durată: 101 minute

642,935 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

În timp ce Țiriac și Năstase joacă Finala Cupei Davis împotriva Americii în 1972, doi liceeni se iubesc și scriu scrisori la emisiunea „Metronom” de la Europa Liberă. Când el primește aprobarea să plece definitiv din țară, împreună cu familia, ei știu că trebuie să se despartă, dar nu se așteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viață.

FESTIVALURI:

• 2022 – Cannes, secțiunea „Un certain regard” – Premiu pentru regie (Alexandru Belc)
• 2023 – Gopo – Premiul pentru cel mai bun design de produs (Bogdan Ionescu)
• 2023 – Gopo – Pemiul pentru coafură și machiaj (Irina Iancius, Marie-Pierre Hattabi)
• 2023 – Gopo – Premiul pentru cel mai bun design de costume (Ioana Covalciuc)
• 2023 – Gopo – Premiul pentru cea mai bună imagine (Tudor Vladimir Panduru)
• 2023 – Gopo – Premiul RSC Tudor Vladimir Panduru)

APRECIERI CRITICE:

„E un film bine documentat, mai ales pe detalii și inclusiv pe partea de scenografie. E foarte bine ancorat de detaliile istorice importante, iar eu una m-am regăsit în detaliile astea” – Irina Margareta Nistor, în „Europa Liber㔄

„Personajul lui Vlad Ivanov e din altă paradigmă. Deși a mai jucat între extreme, Ivanov trage după el încărcătura din „432”, lucru care, metatextual vorbind, e în avantajul filmului, pentru că ne face să ne gândim că, pe scena istoriei, răul se perpetuează de multe ori prin personaje-tip.” – Iulia Blaga, libertatea.ro

„Un aer desprins parcă din «Alien» plutește peste ultima scenă care închide simetric filmul în același loc, esplanada din fața Academiei Militare: nu știi în câți din adolescenții din cadru nu s-a instalat și nu crește deja monstrul trădării și al compromisului. Inocența din primele scene ale filmului a dispărut.” – Iulia Blaga, libertatea.ro

„Dacă punem la o parte faptul că unora dintre actori regizorul le-a permis să își păstreze o podoabă capilară mult prea bogată prin comparație cu directivele și indicațiile prețioase ale epocii, reconstituirea e, după părerea mea, fără cusur. E exemplar decorul Ioanei Covalcic, designul interior al apartamentelor din 1972 e reconstituit ca la carte, ca la carte fiind și dansurile (totuși poate prea lungi) de a căror autenticitate s-a ocupat Paul Dunca.” – Mircea Morariu, contributors.ro

„Această revenire la regimul de teroare împrumutată din arsenalul stalinismului era acceptată tacit și resemnat de adulți (semnificativ comportamentul părinților Anei, foare bine jucați de Andreea Bibiri și Mihai Călin), iar acceptarea începuse să prindă rădăcini și în mintea tinerilor. Relevantă conduita personajului jucat de Mara Vicol. Sorin vine la ceea ce azi numim party convins că trebuie să își respecte angajamentul fiindcă altfel ar putea avea de suportat consecințe. I s-ar putea retrage pașaportul. Dreptul de a pleca definitiv din țară. Ana are mica ei revoltă. Pe urmă cedează. Cei doi sunt excelent jucați de Șerban Lazarovici și de Mara Bugarin.” – Mircea Morariu, contributors.ro

„Cele două mari repere cinematografice ale lui Belc sunt «Tipografic majuscul» al lui Radu Jude, de unde l-a împrumutat pe tânărul actor Șerban Lazarovici, și «4 luni, 3 săptămâni și 2 zile» al lui Cristian Mungiu, de unde vin Ivanov și acei timpi morți foarte studiați. (Cât despre momentele de grație cu tineri dansând, acestea au fost anticipate de Andrei Ujică în «Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu», unde piesa era «I Fought the Law, and the Law Won», iar momentul istoric ilustrat era tot cel al iminentei strângeri a șurubului).” – Andrei Gorzo, andreigorzoblog.wordpress.ro

„Metronom e un coming-of-age movie în care ceea ce i se întâmplă protagonistei e programat să i se întâmple în interesul unei pilde. Prelucrând-o în scopul de a o recruta, securistul Ivanov îi arată cum va funcționa lumea închisă în care va trebui să-și ducă restul zilelor (mă rog, până în ’89). Pierderea inocenței vine practic cu o etichetă pe care Belc a scris Quod erat demonstrandum.” – Andrei Gorzo, andreigorzoblog.wordpress.com

„Metronom e un film ceva mai contradictoriu decât pare: dacă a doua parte se rezumă la un blabla anticomunist care funcționează prin pedepsirea propriilor personaje, începutul aduce în scenă contrariul său riguros – o serie de viniete seducătoare, în care bara cromată a unei mașini vechi și discurile ascultate la pick-up conlucrează în numele unei experiențe imersive în trecutul șaptezecist, cu puseurile sale iluzorii de libertate. Belc și scenograful Bogdan Ionescu manifestă atenție pentru look-ul timpului, iar dansul din sufragerie asupra căruia întârzie îndelung – băieți și fete bâțâindu-se pe covor – îl are pe vino-ncoa’.” – Victor Morozov, scena 9

„Ana e singurul personaj mânat de un oarecare avânt justițiar, la care însă renunță destul de ușor. Lupta pentru libertate pare un miraj, iar luptătorul un strigoi când în jur există doar tăcere și obediență în unanimitate.” – Elena Călinoiu, cinepub.ro

TRIVIA:

• Cu filmul „Metronom”, Alexandru Belc și-a făcut debutul în lungmetrajul de ficţiune, după documentare precum „8 martie”, din 2012 și „Cinema, mon amour” din 2015.
• Născut în 1980, Alexandru Belc a studiat regia de film la UNATC, dar are și un master în științe politice la Universitatea București.
• Discutând despre tema lui „Metronom”, regizorul declară că este un film de dragoste, despre iubire – nu despre comunism.
• Intenția inițială era ca filmul să devină un documentar despre Cornel Chiriac (critic, muzician și pasionat de muzica jazz, fondator al Federației Europene de Jazz) și legendara sa emisiune, „Metronom”, pe care a prezentat-o la Europa Liberă din iunie 1969 până în martie 1975, când a fost asasinat la München. „Punctul în care am decis să scriu un scenariu de ficțiune a fost cînd am descoperit poveștile celor care l-au ascultat și care au răspuns într-un fel sau altul pentru asta. Toate poveștile astea aveau ceva în comun – setea de libertate a acelei generații. Atunci am decis să ficționalizez aceste mărturii-document, să construiesc o poveste universală peste care să vin cu backgroundul istoric.” (A.B.)
• Emisiunea „Metronom” a fost interzisă de cenzura comunistă în 1968, anul invadării Cehoslovaciei de trupele Pactului de la Varșovia, după ce Cornel Chiriac a difuzat o piesă folk a lui Mircea Florian, care era un protest voalat la adresa intervenției în forță împotriva Primăverii de la Praga.
• Provocarea de a rememora trecutul în imagini a fost una dură pentru regizor, având în vedere constantele schimbări urbane. Din acest motiv, a ales să nu filmeze foarte mult în exterior. „Nu mai există piatră cubică. Piața Spaniei mai are un pic de piatră cubică. Nu am mers în zona de socialism, de blocuri noi, că nici ele nu mai arată ca atunci. Dacă te uiți la arhivă o sa vezi ca arată cu totul altfel cartierele bucureștene. Graffitiul si desenele le-am șters pe toate în grafică.” (A.B.)
• Povestea din film e inspirată din multe cazuri reale. „Oamenii trimiteau scrisori, erau saci de scrisori la Europa Liberă. Știu cazuri foarte concrete, oameni cu care am vorbit, studenți sau elevi de liceu. De exemplu, cazul lui Radu Nicolescu. A răspuns la un concurs, a ghicit toate melodiile din top 10 sau top 5 la „Metronom” și a primit recompensă trei discuri. Evident că Securitatea s-a enervat și agenții au intrat peste el când nu erau părinții acasă. L-au invitat frumos în fiecare zi timp de o săptămână la sediul lor.” (A.B.)

REPLICI:

„Dacă nu era vorba de plecarea asta, acum vă plimbați de mânuță prin Muzeul Satului.” – Roxana (Mara Vicol)
„Dacă crezi că o să te ia de nevastă doar pentru că ai rămas, te înșeli amarnic. Nu mai sunt vremurile alea.” – Roxana (Mara Vicol)
„Trebuie să știu dacă mă iubește. Înțelegi?” – Ana (Mara Bugarin)
„Voi numai Jimi Hendrix știți?” – Tibi (Tiberiu Zavelea)
„Nu e vina mea pentru ce ni se întâmplă.” – Ana (Mara Bugarin)
„Ia uite, Ispas! Led Zeppelin! N-ai auzit tu de așa ceva.” – Dinu (Alexandru Conovaru)
„La ceai dansant se consumă doar ceai.” – Dinu (Alexandru Conovaru)
„O să scrieți o declarație simplă. Subsemnatul nume prenume, data nașterii (…) ați ajunsla locuința numitei Paraschiv Roxana. Acolo (…) ați ascultat emisiunea Metronom, de pe radio Europa Liberă.” – Dinu (Alexandru Conovaru)
„Mă interesează ce ați vorbit, planurile pe care le-ați făcut, tot. S-a înțeles?” – Dinu (Alexandru Conovaru)
„Nu vreau să fac rău nimănui.” – Ana (Mara Bugarin)
„Răul e deja făcut, domnișoară.” – Biriș (Vlad Ivanov)
„Nerespectarea dispozițiilor legale constituie o faptă deosebit de gravă și se pedepsește conform legii penale.” – Biriș (Vlad Ivanov)
„Nu-ți place că vă oferim educație, școală, că vă punem totul pe tavă, nu. Treaba ta. Ești majoră, răspunzi pentru faptele tale.” – Biriș (Vlad Ivanov)
„E vorba de închisoare, Ana, înțelegi?” – Tatăl Anei (Mihai Călin)
„Sunteți urmăriți de luni de zile. Ați făcut o prostie. E legea asta nouă și ăștia abia așteaptă să vă dea exemplu.” – Tatăl Anei (Mihai Călin)
„Știau că ascultați radio Europa Liberă, că scrieți scrisori, știau tot.” – Tatăl Anei (Mihai Călin)
„Da. Eu am dus scrisoarea la Securitate.” – Sorin (Șerban Lazarovici)

ARTICOLE:

• „Metronom”, filmul lui Alexandru Belc despre o emisiune a Europei Libere, premiat la Cannes – romania.europalibera.org
• Alexandru Belc: Metronom este un film de dragoste, despre iubire. Nu e un film despre comunism – euronews.ro
• „Am făcut Metronom pentru tinerii născuți în democrație”. Interviu cu Alexandru Belc – observatorcultural.ro
• Povestea filmului Metronom, premiat la Cannes. Regizorul Alexandru Belc: „Pentru mine, Europa Liberă e simbolul libertății” – romania.europalibera.org
• Corespondență de la Cannes: „Metronomul” lui Alexandru Belc e un fel de „Alien” în care monstrul compromisului atacă pe toată lumea – libertatea.ro
• Două filme româneşti, „Metronom” de Alexandru Belc şi „R.M.N.” de Cristian Mungiu, în selecţia Festivalului de Film de la Goteborg – g4media.ro
• Regizorul Metronom, film premiat la Cannes: „M-aș bucura să provoace dezbateri despre Securitatea din anii 70 și unde s-ar putea duce lucrurile cu legile siguranței naționale” – hotnews.ro
• Regizorul Alexandru Belc: „«Metronom» este un film şi pentru părinţii noştri, și pentru generaţia anilor 2000“ – adevarul.ro
• „Metronom”, de Alexandru Belc, premiat pentru regie în secțiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes – curatorial.ro
• Revăzând „Metronomul” – contributors.ro
• Trecutul e o altă țară: „Metronom” și „Pentru mine tu ești Ceaușescu” – andreigorzoblog.wordpress.com