Despre oameni si melci de Tudor Giurgiu

Video & Photo

1 videos 1 photos

Românul s-a născut descurcăreț.

Lungmetrajul lui Tudor Giurgiu radiografiază începuturile așa-numitului „capitalism sălbatic” în România post revoluționară. Eliberarea de comunism lasă loc dificultăților economice datorate unei industrii de mult nerentabile. Muncitorii unei celebre fabrici de mașini se trezesc în situație de faliment și în fața unui pericol cu care nu s-au mai confruntat: șomajul. Disperați, vor găsi cea mai inedita soluție dintre toate. Filmul are avantajul interpretării unor actori români îndrăgiți din tânăra și mai puțin tânăra generație (Andi Vasluianu, Monica, Bârlădeanu, Dorel Vișan), cât și al apariției actorului francez Jean François Stévenin și a fiului său, Robinson Stévenin. Producția este, după Legături bolnăvicioase (2006), al doilea lungmetraj al regizorului.

Comedia semnată de Tudor Giurgiu, Despre oameni și melci, este una din cele mai vizionate producții autohtone ale ultimului deceniu și se află pe locul 1 în topul filmelor românești în 2012, după numărul de spectatori.

Despre oameni si melci de Tudor Giurgiu

Regie: Tudor Giurgiu
Scenariu: Ionuț Teianu
Distribuție: Andi Vasluianu, Monica Bîrlădeanu, Dorel Vișan, Andreea Bibiri, Jean François Stévenin, Robinson Stévenin, Ion Besoiu, Valeria Seciu, Clara Vodă, Ovidiu Crișan, Ion Grosu
Producători: Oana Giurgiu, Tudor Giurgiu, Patrick Sobleman
Imagine: Vivi Drăgan Vasile
Montaj: Nita Chivulescu
An: 2012
Categorie: lungmetraj
Gen: comedie
Durată: 91 minute
Subtitrări: n/a
Teritorii:toate teritoriile mai putin Australia, Danemarca, Franta, Germania, Olanda, Spania, Anglia si Arabia Saudita

307,914 – Spectatori Cinepub

SINOPSIS

1992, Câmpulung Muscel.

Fabrica de mașini ARO a dat faliment și urmează să fie privatizată într-o săptămână. Va fi cumpărată de o companie franceză care intenţionează să o transforme într-o crescătorie de melci. Dintre cei 3000 de muncitori pe care fabrica îi are în prezent, doar 300 își vor păstra locul de muncă. George Petrescu, liderul de sindicat (soţul Anei, tatăl lui Viorel) trăiește cu o sumă modică lunară, la fel ca toţi ceilalţi muncitori din oraș. Neputând să doarmă, într-o noapte, vede o reclamă la televizor despre o bancă de spermă care plătește 50 dolari pentru fiecare donaţie. Așa îi vine ideea nebunească de a salva fabrica și locurile de muncă ale colegilor săi. Dacă 1000 dintre muncitori își vând sperma timp de o săptămână, ar putea strânge suficienţi bani pentru a salva fabrica de la faliment. Așa, ar putea să dea din nou drumul la producţie și toată lumea ar avea din nou de lucru.

Mai multe detalii

„Despre oameni și melci” este unul dintre acele filme românești despre așa-numita perioadă de „tranziție” a României spre „economia de piață”. Tranziție în care se vede și prețul pe care trebuie să-l plătească actorii pieței libere. Mai ales atunci când, pe lângă lipsa de profit, muncitorii se confruntă și cu mecanisme care le sunt necunoscute, de exemplu cum se falimentează o fabrică de către escroci aflați mână în mână cu cei de la conducere.

În naivitatea lor și în lipsă de orice loc de muncă alternativ într-un oraș în care fabrica a fost un monopol, lucrătorii sunt gata de orice, chiar și să își vândă potențialii moștenitori americanilor. Filmul este o piesă importantă în colecția de filme românești online a Cinepub, o comedie primită bine atât de publicul larg, cât și de critică.

Criticii spun:

„Fără să-şi dorească neapărat, Giurgiu a reuşit, cu acest Despre oameni şi melci, un film de stânga exemplar, „peste crize şi timp” (motiv pentru care occidentalii ar trebui să-l iubească). Despre demnitate e vorba în ambele pelicule – în Full Monty şi în aceasta -, dar dacă filmul britanic este povestea unui succes, cel românesc este istoria unui eşec. De fapt, a eternului nostru eşec, despre care un Cioran (nu întâmplător pomenit în film), de exemplu, a scris atâtea pagini.” (Doinel Tronaru – agenda.liternet.ro )

„Despre oameni şi melci nu e o comedie spectaculos de funny, dar e una lucrată solid atît pe personaje (nuanţe, chestii), cît şi pe brizbrizurile retro, şi mai ales una conciliant-incluzivă, la care, în principiu, nici o categorie de public – adică nici o clasă socială – n-ar avea de ce să se simtă subestimată sau neluată în calcul.” (Andrei Gorzo – agenda.liternet.ro )

Replici din film

„Pân’ la urmă am vorbit cu băieții că singura soluție e să-i scriem sultanului din Brunei să ne-ajute să cumpărăm noi uzina.”

„Dacă o mie dintre noi își vând sperma cu timp de o săptămână, păi strangem 300.000 de dolari cât ai zice pește!”

 „Te duci mâine să-ți vinzi sperma la americani. Te-ai gândit că asta-i ca și cum m-ai înșela pe toate drumurile.”

 „Cel mai bine se vinde la ora actuală sperma de student danez. Sunt înalți, frumoși, blonzi… Clienții noștri nu vor să cumpere spermă de muncitor român.”

Festivaluri

  • FebioFest, Festivalul Internațional de Film de la Praga – Cehia, 2013
  • Festivalul Internațional de Film de la Sofia – Bulgaria, 2013
  • „goEast”, Festivalul Filmului Central-Est European de la Wiesbaden – Germania, 2013
  • Trofeele francofone ale cinematografului, Paris – Franța, 2013
  • Festivalul Internațional de Film de la Edinburgh – Marea Britanie, 2013
  • LET’S CEE Film Festival, Viena – Austria, 2013
  • Napoli Film Festival – Italia, 2013

Premii

  • Cel mai bun film de lungmetraj, Festivalul Internațional de Film de la Valladolid – Spania, 2012
  • Premiul special al juriului, Festivalul de Film de la Varșovia – Polonia, 2012
  • Cel mai bun film de lungmetraj, Festivalul Internațional de Film de la Chicago – S.U.A., 2012
  • Premiile pentru scenariu și montaj, UCIN – România, 2012
  • Cel mai bun film de lungmetraj (Tudor Giurgiu), Cea mai bună actriță  într-un rol secundar într-un film de lungmetraj ficţiune (Alina Berzunțeanu), Premiul publicului, Premiile Gopo – România, 2013

Articole din presă