Synopsis
Cuvânt înainte: „Ciuleandra” (1985) este una dintre cele mai valoroase ecranizări ale literaturii române realizate în perioada comunistă. Adaptat după romanul lui Liviu Rebreanu (1927), filmul lui Sergiu Nicolaescu expune o analiză profundă a vinovăției, alienării și conflictului dintre clasele sociale. Povestea urmărește destrămarea psihică a lui Puiu Faranga după uciderea soției sale și transformă ancheta psihologică într-o reflecție asupra destinului și identității.
Regie: Sergiu Nicolaescu
Scenariu: Sergiu Nicolaescu, Anușavan Salamanian, după romanul „Ciuleandra” de Liviu Rebreanu
Distribuție: Ion Rițiu, Anca Szönyi Thomas , Gheorghe Cozorici, Ștefan Iordache, Gilda Marinescu, Corneliu Gîrbea, Alexandru Dobrescu, Romeo Pop, Viorel Comănici, Ion Anghel
Producător: Dumitru Matală
Imagine: Nicolae Girardi
Montaj: Maria Neagu
Sunet: Anușavan Salamanian
Muzică: Adrian Enescu
An: 1985
Categorie: Lungmetraj
Gen: Dramă psihologică / Mister
Durată: 112 minute
SINOPSIS
Într-o noapte furtunoasă din anii ’20, Puiu Faranga, fiul unui influent ministru al justiției, își ucide soția, Mădălina. Pentru a-l salva de condamnare, tatăl său încearcă să demonstreze că tânărul este nebun și îl internează într-un sanatoriu psihiatric. Acolo, prin discuțiile cu medicul care îl tratează, Puiu rememorează relația sa cu Mădălina și evenimentele care au condus la crimă. Treptat, adevărul iese la suprafață: căsnicia a fost construită pe obsesie, orgoliu și diferențe sociale imposibil de depășit.
PREMII
- 1985 – Premiul ACIN pentru muzică – Adrian Enescu
- 1987 – Festivalul de la Phenian – Premiul pentru cea mai bună imagine (Nicolae Girardi)
- 1986 – Propunerea oficială a României pentru Premiul Oscar pentru Cel Mai Bun Film Străin
FESTIVALURI
- 1986 – Festivalul Internațional de Film Karlovy Vary – Selecție oficială
DECLARAȚIE REGIZORALĂ
„La momentul apariţiei sale, romanul nu a fost primit cu entuziasm de critici şi de presă, fapt ce l-a nemulţumit pe autor. Totuşi, subiectul a atras un producător de film german, care a adus în ţară un regizor, pe neamţul Martin Berger, şi o echipă de filmare, realizându-se astfel prima coproducţie româno-germană. Se pare că nici filmul nu a fost un succes, dezamăgindu-l pe Rebreanu, altfel un mare iubitor de film. Am decis să abordez şi eu subiectul, cu tot curajul, aducându-i numeroase modificări, aşa cum am făcut aproape întotdeauna când am lucrat la adaptări. Sunt convins că am realizat un film care, probabil, i-ar fi plăcut şi lui Liviu Rebreanu. Şi «Ciuleandra» mea a fost tot o coproducţie, şi tot româno-germană. Filmul a reprezentat România la Karlovy-Vary în 1986, iar Anca Szönyi şi Ion Riţiu au format cel mai frumos cuplu cinematografic al anului“ (Sergiu Nicolaescu în adevarul.ro)
APRECIERI CRITICE:
„Critica a apreciat – în linii mari – drept pozitiv efortul regizoral, chiar dacă nu a descoperit noutăți de viziune, chiar dacă adaptarea a fost considerată, de unii comentatori, doar «corectă». Dar filmul are ritm, operatorul Nicolae Girardi – după un sfert de veac de carieră – se afla într-un «vârf de formă», într-un apogeu al creației sale, iar regizorul Sergiu Nicolaescu, mizând îndeosebi pe actori tineri – în rolurile principale apar Anca Nicola și Ion Rițiu – și-a văzut răsplătită investiția de încredere” (Călin Căliman, Istoria filmului românesc, 1897 – 2000)
„Nicolaescu reintegrează crima, eludată de versiunea lui Berger, dar înlătură cu totul nebunia, adâncind, mai aproape de izvorul literar, elementele sociale ale istoriei, dar și simplificând-o psihologic. Că în venele fiului pulsează “osteneala generațiilor duse” se declară, nu se vede. Pregătirea (desprinderea din malul amintirii a unor imagini din ce in ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic.” (Tudor Caranfil, www.radioromaniacultural.ro )
„Dincolo de modificările operate la nivel cinematografic, echilibrul poveștii se păstrează, având în vedere că necesara vizualizare a epocii pornește fie în prelungirea stărilor sufletești descrise în roman, fie captând ecouri din alte scrieri ale marelui prozator român.” (Ioana Creangă, România Literară)
„Uciderea Mădălinei poate fi o metaforă pentru brutalitatea masculinității din acele vremuri. Ea era singura imagine a gingășiei și a țărănimii din peisajul politic unde crescuse Puiu. Era diferită și, poate, constituia o amenințare asupra valorilor deja bine înrădăcinate în clasismul lui. Dacă Ana din ,,Ion” este victima din mediul rural, Mădălina este cea care ,,a fost salvată” de acolo, de bărbați, fără voia ei, ajungând tot o victimă a lor.” (Lorena Theodora Neacșu, www.genrevista.ro )
TRIVIA:
- Romanul „Ciuleandra” a fost publicat de Liviu Rebreanu în 1927.
- Prima adaptare cinematografică datează din 1930, Verklungene Träume, realizat de Martin Berger
- Liviu Rebreanu nu a fost mulțumit de acea producție
- Titlul provine de la dansul popular românesc „Ciuleandra”, simbol al energiei primitive și al pierderii controlului.
- În timp filmărilor (Mădălina) făcea naveta între Brăila, unde lucra ca restaurator la refacerea Teatrului Maria Filotti , și București
REPLICI:
• Ai ucis-o nu când ai sugrumat-o, ci când ai cumpărat-o ca pe o vită
• Privirea ei parcă trecea prin mine
• Abia mai târziu, când am început s-o iubesc, am înţeles că nu-mi aparţine
• Păi, dacă ați omorât-o… m-am gândit că numai din dragoste… La noi le mai batem, atâta ne dă mână… țărani, ce știm noi?
ARTICOLE:
- „Ciuleandra (1985)”- cinemagia.ro
- „Teatru și filme românești: Ciuleandra” – Radio România Cultural
