Q&A Alexandru Maftei – Bună! Ce faci?

Ne-am bucurat să vedem că filmul ales de noi săptămâna trecută, „Bună! Ce faci?” în regia lui Alexandru Maftei a înregistrat atât de multe vizualizări pe platforma noastră, în doar câteva zile. Drept urmare, am zis să vă surprindem!
Ne-am gândit că sigur aveți întrebări să-i adresați regizorului, așa că ne-am invitat fanii de pe Facebook la un Q&A virtual!
Ce-a ieșit vedeți mai jos. Întrebările curioșilor și răspunsurile lui Maftei!

Q&A Alexandru Maftei

  1. Am o ”prietenă” cu o poveste asemănătoare, sau cu o bucățică de poveste asemănătoare. Întrebarea mea este: cam câte fapte reale au inspirat povestea filmului „Bună! Ce faci?”?

Filmul a fost inspirat de un scurt anunț apărut în revista Dilema Veche, la rubrica „Cu ochii în 3,14″. Povestea fusese la rândul ei preluată de Mircea Vasilescu dintr-o antologie de „știri năstrușnice” din 2005 apărută în Corriere della Sera.

  1. Care au fost cele mai amuzante întâmplări de la filmări?

Unul dintre cele mai amuzante momente de la filmări poate fi văzut aici.

  1. Știu ca ar putea fi o întrebare tendențioasă, dar e prima care mi-a venit în minte… am văzut filmul mai demult, nu mai știu detaliile poveștii… el era parcă „răsfoitor’ (simpatic amănuntul ăsta) iar ea sigur lucra la o spălătorie… mă rog… țin minte că mi-a creat o stare de bună dispoziție… eu aș spune că filmul este un „You’ve got mail” european; vă supără această caracterizare, vi se pare corectă, incorectă…?

Nu mă deranjează deloc această caracterizare. Admir și urăsc filmul american – din motive diverse, bineînțeles. Ce admir am încercat să pun la rândul meu în acest film, iar ce urăsc probabil că nu și-a făcut loc în el. Ce a rezultat este o cu totul altă specie, care a surprins și încântat pe americani și europeni deopotrivă.

  1. Chiar să-i zicem comedie romantică? Autorul cum vede filmul?

Categorisirile de tipul acesta conțin o doză de superficialitate inerentă unei adresări publicitare de masă. Oamenii care se duc la film vor să știe în linii mari cam despre ce va fi vorba în film. Și eu sper ca acestă catogorisire nu le-a înșelat total așteptările, dar i-a și surprins într-un mod memorabil.
Din punctul meu de vedere viața este o combinație de lucruri dramatice dar și de chestii comice. Și acest lucru se reflectă și în filmele pe care le fac. Combinația de tragi-comic este o marcă a mea.
Cea mai bună caracterizare a filmului a fost dată de Alissa Simon în cronica pe care a făcut-o filmului în revista Variety – o comedie romantică dulce-amăruie. Puteți citi întreaga cronică aici.

  1. De ce ați ales să păstrați finalul filmului conform finalului poveștii din ziar? Nu vi se pare că un final în care cei doi soți se regăsesc unul pe celălalt ar fi mai potrivit pentru o comedie romantică?

Finalul filmului este consecvent cu parcusul celor două personaje principale. Faptul că cei doi soți s-au înșelat reciproc – fie doar și „virtual” – constituie pentru ei un motiv suficient de puternic pentru ca lucrurile să nu mai poată reveni la situația inițială în nici un fel.
Pe de altă parte apariția unei ultime perechi de mesaje la finalul filmului lasă deschisă o posibilă portiță de reconciliere a celor doi.

Share on FacebookPin on PinterestShare on Google+